Un moment istoric pentru apararea si securitatea nationala a Romaniei ! Dupa aderarea noastra la NATO in 2004, acesta e cel mai concret pas pentru protejarea teritoriului si populatiei Romaniei in fata unor amenintari concrete, pur militare.
=========================
“Joi, 3 decembrie, seful Statului Major General, generalul Nicolae Ciuca, a participat la ceremonia schimbarii comenzii si inmanarii Drapelului de lupta Bazei Militare Deveselu. In cadrul ceremoniei, comandorul Razvan Bratulescu a preluat comanda bazei de la colonelul Veronel Vavura, cel ce a detinut aceasta functie pana in prezent”, se arata intr-un comunicat al MApN.
Pe de alta parte, John Heffern, adjunct al asistentului pentru afaceri europene al secretarului de stat american, anunţă ca sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni activ pe 18 decembrie, a declarat miercuri, la Washington, pentru Radio România Actualităţi (RRA), oficialul american, preluat de stiripesurse.ro.
Întrebat despre situaţia de securitate din regiune, el a atras atenţia că există “provocări de peste tot”. “Dinspre Est avem, desigur, probleme cu agresiunea Rusiei în Ucraina, avem probleme în Sud, de asemenea. Din perspectiva poziţionării sale geografice şi a angajamentului politic, România este importantă pentru noi, pentru a putea face faţă acestor provocări”, a adăugat John Heffern.
=================
ISTORIC SCUT AMERICAN ANTIRACHETA IN ROMANIA
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de Aliat de încredere în cadrul NATO. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
În acelaşi timp, acest proiect bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
Procesul de negociere a Acordului, destinat să reglementeze cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă, a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri.
La 3 mai 2011, CSAT a decis privind aprobarea amplasării la Unitatea militară Deveselu, în jud. Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă. La 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington.
La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice.
Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.
Privind implementarea acestui Acord, pe parcursul anilor 2012 şi 2013, a avut loc o activitate intensă a echipelor de negociatori ale celor două state, în vederea convenirii Aranjamentelor de Implementare – documente bilaterale necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă.
La 29 iunie 2012 au fost semnate cinci Aranjamente de Implementare. Oficialii români au subliniat cu acea ocazie că semnarea acestor documente în calendarul stabilit cu partea americană reprezintă o dovadă clară a angajamentului celor două state pentru operaţionalizarea la termen a componentei din România a sistemului de apărare antirachetă.
Negocierile au continuat şi, la 18 decembrie 2012, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Mixt româno-american, a fost semnat un nou pachet de trei Aranjamente de Implementare, iar la 2 iulie 2013 au fost semnate încă trei documente de implementare. La 28 iulie 2014, în cadrul reuniunii Comitetului Mixt România-SUA, s-au semnat ultimele trei Aranjamente de Implementare.
Decizia României de participare la sistemul american EPAA este în deplin acord cu hotărârile privind apărarea antirachetă a NATO, adoptate la Summit-urile Alianţei de la Bucureşti (aprilie 2008), Strasbourg/Kehl (aprilie 2009), Lisabona (noiembrie 2010) şi Chicago (mai 2012).
România sprijină dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să se bazeze pe elementele principiale decise la ultimele Summit-uri Aliate, respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă, acoperirea integrală a teritoriului Aliat.
Ca atare, România a susţinut şi salutat declararea – la Summit-ul de la Chicago – a Capabilităţii Interimare a NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Acest moment reflectă atât coeziunea, cât şi determinarea Alianţei de a menţine calendarul convenit pentru edificarea sistemului ca o capabilitate de sine stătătoare, dar complementară, ce consolidează combinaţia tradiţională de capabilităţi ale NATO în domeniile convenţional şi nuclear. Apărarea antirachetă este un exemplu concludent, care conferă substanţă conceptului Smart Defense.
Implicarea României are loc începând cu Faza a II-a a programului EPAA. Aceasta presupune găzduirea pe teritoriul românesc, la Deveselu, judeţul Olt, de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), care vor deveni operaţionali începând cu finele anul 2015. Faza a II-a a EPAA, prin Baza de la Deveselu, va reprezenta Capabilitatea Iniţială a sistemului NATO, după declararea Capabilităţii Interimare la Summit-ul de la Chicago.
La 15 martie 2013, secretarul apărării al SUA, Chuck Hagel, a anunţat decizia Administraţiei americane de renunţare la cea de-a IV-a Fază a EPAA (care presupunea, în orizontul de timp 2022, amplasarea în Polonia a interceptorilor SM3-IIB). Cu această ocazie, demnitarul american a reafirmat angajamentul SUA faţă de protecţia teritoriului NATO împotriva rachetelor balistice. El a specificat că, prin derularea fazelor I-III ale EPAA, inclusiv prin operaţionalizarea (până în 2018) a viitoarelor facilităţi antirachetă din România şi Polonia, sistemul BMD al SUA va asigura acoperirea întregului teritoriu al Aliaţilor europeni (“The US commitment to Phases 1 through 3 of the EPAA and NATO missile defense remains ironclad, including the planned sites in Poland and Romania. The US missile defense deployments to Europe will be capable of providing coverage of all European NATO territory in the 2018 timeframe, so there will be no impact on the defense of NATO”).
La 28 octombrie 2013 a avut loc, la Baza Militară Deveselu, ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă. Alături de oficialii români, la eveniment au participat dr. James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare din cadrul Departamentului SUA al Apărării, ambasadorul Alexander Vershbow, Secretar General adjunct al NATO, precum şi o delegaţie americană de înalţi oficiali civili şi militari de la Departamentele de Stat şi al Apărării din SUA. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai ministerelor afacerilor externe din Turcia şi Polonia, state care găzduiesc sau vor găzdui componente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice şi care contribuie, astfel, la sistemul antirachetă al NATO.
În îndeplinirea angajamentului României cu privire la sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, ţara noastră a găzduit în noiembrie 2014, la Bucureşti, Conferinţa multinaţională şi expoziţia Agenţiei pentru Apărare împotriva Rachetelor Balistice a SUA în domeniul apărării antirachetă.
La 17 septembrie 2009, Preşedintele SUA a anunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă, în etape (EPAA / European Phased, Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense), care să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale Aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al Aliaţilor lor.
Această abordare prezintă o serie de avantaje clare faţă de planul fostei Administraţii americane:
- sporeşte capacitatea de a apăra Europa, în condiţiile în care ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere (în acest sens, varianta propusă de actuala Administraţie americană ţine cont şi răspunde celor mai noi evaluări privind riscurile de atacuri cu rachetă); prin urmare,
- răspunde ameninţărilor actuale şi poate încorpora rapid, mai uşor, noi tehnologii, pe măsură ce tehnologiile continuă să evolueze;
- va deveni operaţională mai repede decât varianta anterioară: practic, concretizarea noii opţiuni de sistem de apărare antirachetă se va realiza cu şase sau şapte ani mai devreme decât potrivit planului precedent;
- acoperă integral teritoriul României (şi, în final, al tuturor statelor Aliate); varianta Administraţiei anterioare nu asigura protecţie anti-rachetă decât pentru o porţiune redusă de teritoriu, în nord-vestul României.
Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării la 1 februarie 2010, erau avute în vedere patru faze de realizare :
- Faza I:
Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea unui sistem radar înaintat (destinat detectării rachetelor lansate, încă din faza ascendentă a traiectoriei acestora) şi a unor interceptori SM3-IA amplasaţi pe nave. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, echipată cu sistemul Aegis, respectiv prin operaţionalizarea unui radar în Turcia, la Kurecik.
- Faza a II-a (orizont de timp 2015):
Extinderea protecţiei Aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB (care să poată fi lansaţi de la sol), amplasaţi într-o bază terestră, respectiv la Deveselu. Se prevede ca sistemul care va fi amplasat la Deveselu să atingă capacitatea operaţională în trimestrul IV, 2015.
- Faza a III-a (orizont de timp 2018):
Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin introducerea în exploatare a unei noi versiuni a interceptorului SM3, care urmează a fi amplasat într-o bază terestră, în nordul Europei (Redzikowo, în Polonia).
- Faza a IV-a (orizontul de timp 2020) – conform planificării din 2010 a Departamentului Apărării al SUA:
Presupunea extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM3 şi a sistemelor radar, cu amplasarea în Polonia a unei noi clase de interceptori. În martie 2013, partea americană a anunţat ajustarea EPAA, care a presupus renunţarea la această fază.
