Home Articole Cand va stopa Comisia Europeana derapajele lui Viktor Orban?

Cand va stopa Comisia Europeana derapajele lui Viktor Orban?

2649
7
SHARE

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, vicepreşedintele Grupului S&D din Parlamentul European pentru politică externă, i-a solicitat Comisarului European pentru justiţie, protecţia consumatorilor şi egalitate de gen, Vera Jourová, clarificări cu privire la acţiunile şi declaraţiile premierului ungar, Viktor Orban. Intervenţia eurodeputatului român a venit în contextul unei dezbateri asupra situaţiei din această ţară, survenită ca urmare a unei interpelări din partea Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a legislativului comunitar.

Conform eurodeputatului Victor Boştinaru: „Doamnă Comisar, am ascultat cu atenţie discursul dumneavoastră cu lista de încălcări, saga democraţiei lui Viktor Orban şi a luptei sale împotriva principiilor democratice. Astfel, vă întreb: «Când tragem linia? Când se ajunge la prea mult pentru PPE şi pentru Comisia Europeană?»”

Totodată, eurodeputatul român a ţinut să sublinieze faptul că demersul eurodeputaţilor nu vizează cetăţenii maghiari: „Trebuie să facem diferenţa dintre comportamentul periculos al lui Orban şi poporul maghiar. Alegerea actuală este rezultatul unei dezbateri responsabile în grupul meu politic, care are doar scopul să-i protejeze pe cetăţenii maghiari şi să nu-i penalizeze pentru încălcările grave pe care le face prim-ministrul Orban.”

„Trebuie să acţionăm în mod eficient împotriva lui Viktor Orban fără să cădem în capcana retoricii sale extremiste şi populiste. Comisia Europeană trebuie să-şi asume responsabilităţile care îi sunt garantate prin tratat şi trebuie să remedieze derapajele antidemocratice şi împotriva statului de drept, săvârşite de Viktor Orban şi guvernul său” a conchis vicepreşedintele social-democraţilor europeni pentru politică externă.

==============

Premierul Viktor Orban şi-a exprimat îngrijorarea faţă de investigaţiile lansate de către autorităţile române împotriva unor politicieni maghiari din Transilvania şi faţă de o “răsturnare” generală în situaţia drepturilor minorităţii maghiare din România, relatează MTI.

Premierul Viktor Orban şi-a exprimat îngrijorarea faţă de investigaţiile lansate de către autorităţile române împotriva unor politicieni maghiari din Transilvania şi faţă de o “răsturnare” generală în situaţia drepturilor minorităţii maghiare din România, relatează MTI.

Drepturile europene ale “comunităţilor noastre” sunt “puse în discuţie”, a declarat Orban joi, la Budapesta, în cadrul sesiunii plenare a celei de-a 14-a ediţii a Conferinţei ungare permanente (MAERT), referindu-se la limba maghiară.

Orban a criticat atât o “încetinire” a restituirii unor proprietăţi bisericeşti şi ale comunităţii maghiare din România, cât şi lipsa vreunei evoluţii în privinţa educaţiei în limba maghiară în învăţărmântul universitar.

Guvernul ungar regretă faptul că România a continuat în ultimii ani o politică prin care nu a căutat cooperarea cu Budapesta, a apreciat el.

În schimb, Ungaria şi-a demonstrat respectul atât faţă de poporul român, cât şi faţă de politicienii aleşi ai României, a mai apreciat el, adăugând că Budapesta priveşte evoluţiile din această ţară “cu speranţă”.

În ceea ce priveşte Slovacia, Orban a declarat că niciun partid maghiar nu a reuşit să intre în Parlament şi că Ungaria doreşte o relaţie “foarte apropiată” cu această ţară în cadrul unei cooperări economice, astfel încât minoritatea maghiară să trăiască mai bine. “Realizările economice sunt clare”, în opinia premierului ungar, care a evocat planuri de construire a unui nou pod peste Dunăre, între Komarom şi Revkomarom. “Relaţiile slovaco-ungare nu au fost atât de echilibrate de mult timp”, a apreciat el.

Liderul ungar a salutat încetarea unor disensiuni în Transcarpatia, în vestul Ucrainei, şi începutul unei cooperări între maghiarii care trăiesc în această regiune.

Construirea unor relaţii în ceea ce priveşte Voivodina, în nordul Serbiei, se îndreaptă într-o direcţie bună de mai mulţi ani, a apreciat Orban, iar prin politica cu privire la comunităţile de maghiari din afara ţării, Budapesta nu doreşte să afecteze unitatea care s-a format în această regiune.

Într-un mesaj adresat maghiarilor din Croaţia, Orban şi-a exprimat speranţa că aceştia vor avea un Guvern care să privească “sentimentul naţional ca pe o forţă pozitivă în crearea statului”. El a promis că Ungaria va acorda Sloveniei tot ajutorul de care are nevoie în gestionarea crizei migranţiei în această ţară.

Guvernul ungar va lansa programe menite să-i ajute pe tinerii antreprenori maghiari din afara ţării, a anunţat el, cerând susţinerea membrilor MAERT în acest sens. Aceste programe vor include granturi şi împrumuturi, dar şi un schimb de experienţă, a precizat şeful Executivului de la Budapesta.

Ungaria are nevoie de oamenii de afaceri tineri, vorbitori de maghiară, din afara ţării, alături de proprii muncitori înalt calificaţi, a subliniat Orban.

Şeful Guvernului ungar a abordat, de asemenea, problema “unificării educaţiei” în Bazinul Carpatic, inclusiv prin crearea unei reţele de universităţi în limba maghiară şi lansarea unor programe de burse. Zoltan Balog, ministrul ungar pentru Resurse Umane, a fost însărcinat să pregătească planuri de acţiune, iar fonduri în acest sens au fost deja aprobate, a anunţat el.

Orban a apreciat că o politică puternică în Europa Centrală nu poate decât ajuta politicile Ungariei cu privire la maghiarii din afara ţării.

Actuala “invazie” a contribuit la conştientizarea faptului că popoarele din Europa Centrală constituie o singură comunitate în vremuri tulburi, a apreciat el, referindu-se la afluxul de migranţi.

“În lipsa unei cooperări în Europa Centrală, interesele noastre naţionale sunt dificil ori chiar imposibil de servit bine”, a subliniat el.

Orban se referea la Beke Istvan, care, potrivit autorităţilor române, trebuia să realizeze un dispozitiv exploziv care să poată fi acesat de la distanţă şi să îl amplaseze într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare de 1 decembrie, apoi să se spună că localitatea “a fost atacată de terorişti”.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii care au avut loc în noaptea de luni spre marţi, acesta fiind pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să- l detoneze în public, marţi, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.

Sesizarea la DIICOT despre acest caz a fost făcută în 23 octombrie de către Serviciul Român de Informaţii, care a arătat că membri ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste “Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” (JOBBIK), HVIM, respectiv “Oastea Haiducilor” – recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist – desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.

Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.

Mişcarea radicală, al cărei nume se referă la numărul de comitate pe care le avea Ungaria Mare, înainte de Tratatul Trianon, a avertizat că, din cauza “calomniilor absurde”, se va adresa tribunalelor internaţionale, presei internaţionale şi organizaţiilor pentru drepturile omului.

Beke Istvan, acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive, este în arest preventiv, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice, potrivit Mediafax.

7 COMMENTS

  1. Raspuns: cand se va redefini relatia UE cu Rusia. Orban de-asta se si grabeste cu acuzatiile si atacurile, poate-poate obtine ceva inainte sa-l lase rusii din brate, lucru care se va intampla cu siguranta in caz ca Rusia se “aliaza” din nou cu europenii.

  2. De cate ori a stat la masa cu base ? Cu lazlo tokes ? Asi fi curioasa cam cate informari i a facut SRI lui base despre acest subiect sensibil ?

  3. devine clar ca Beke asta a pus focul in Colectiv. Daca se demonstreaza asta (si chiar daca nu se demonsteaza, tot aia e la tipul de proble admisibile prin justitia noastra) tot e bine si se impusca doi iepuri dintr-o data, se rezolva doua dosare grele.
    Faptul ca ungurul si-a facut poligon de tragere dar nu avea arme mi se pare suficient de incriminator pentru ca, nu-i asa, se poata trage si cu arcul, si cu prastia si cu invizoace – acte indiscutabile de terorism, chiar daca sunt doar in intentie, in imaginar, in absolutul metaforic al erosului individului.
    De aici si pina la suspectarea intregi natii pe motiv de “arza-i-ar focul pe toti”, lua-l-ar dracu pe ala”, vorbe zise la telefon, pe FB sau prin piata mai e doar un pas mic, care se rezolva cu un vot parlamentar dat in graba joia seara, ca pleaca trenul/avionul/masina.

  4. orban, putin , erdogan nu sunt niste lideri ilegitimi, nu au aparut din neant. au o sustinere populara serioasa. multi unguri sunt mandri de orban cum le da peste nas occidentalilor, inclusiv din romania. multi unguri nu sarbatoresc ziua nationala si nu se considera romani. o mare parte din unguri nu stiu ce e aia impreuna.
    eu zic ca putem blama o mare parte din populatia lor.

  5. Daca esti in PPE ti se permite aproape orice. Nu sunt mari diferente intre disputele politice din parlamentul nostru si cel european. Cei din Parlamentul european sunt mai rafinati si…..atat.
    Si aici problema este tot la noi. Daca europarlamentarii romani ar fi uniti cand este vorba de interesele directe ale Romaniei, ar fi excelent. Din pacate nu este cazul, dimpotriva. Cand auzi pozitionari gen Monica Macovei sau Cristian Preda, te crucesti.
    Tragedia de la clubul Colectiv, ne arata cate scursuri, cozi de topor sunt in aceasta tara. Pentru cine are ochi sa vada si urechi sa auda, tonul l-a dat chiar Iohannis.

  6. Ma dau in vant dupa astia doi. De unde si pana unde fac ei “scoli de vara” pe taram strain ?
    Pe unul il inteleg cat de cat e politician si-si vede interesul, ce-i drept meschin. Al doilea un pitifelnic, o scursura, un tradator iar, noi niste tampiti ca l-am si decorat pentru nemerniciile lui.

Leave a Reply