Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat miercuri că propunerea legislativă cetățenească de revizuire a Constituției, referitoare la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, îndeplinește condițiile privind exercitarea inițiativei.
Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de către judecătorii CCR.
Președintele Curții, Valer Dorneanu, a precizat că CCR nu s-a pronunțat asupra oportunității acestei modificări a Constituției.
“Nu este atributul CCR să stabilească dacă va admite căsătoria între soți în Constituția noastră, nici măcar să definească din nou noțiunea de familie, nici măcar să definească celelalte noțiuni care sunt așteptate de către unii cu privire la parteneriate civile. CCR avea să se pronunțe strict asupra constituționalității propunerii de revizuire, iar din punctul acesta de vedere am avut de verificat condițiile prevăzute de articolele 150 și 152 din Constituție”, a afirmat Dorneanu după ședința CCR.
Acesta a subliniat că drepturile cetățenilor nu sunt suprimate prin această inițiativă.
“Dreptul la căsătorie deocamdată în România nu este consacrat constituțional ca un drept fundamental. Legislația europeană cu privire la aceasta recomandă o larghețe a statelor, le dă o marjă de suveranitate în care să se pronunțe dacă admit sau nu admit căsătoria între cupluri de același sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viață de familie, fiindcă acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, cuprinde relațiile cu copii, cu rudele, definește care sunt obligațiile acestora, legăturile de rudenie. Nici din punctul acesta de vedere nu se reține că ar fi încălcat acest drept. Pentru aceste motive am constatat că, fiind întrunite condițiile de constituționalitate prevăzute de articolele 150 și 152, propunerea își poate urma cursul mai departe”, a spus Dorneanu.
El a subliniat că alte motive de revizuire a Constituției vor trebui să parcurgă același traseu.
Senatul a transmis luna trecută la CCR propunerea legislativă pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea Legii fundamentale.
Pe 23 mai, Coaliția pentru Familie a depus la Senat o propunere legislativă de revizuire a Constituției, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, inițiativa fiind semnată de 3 milioane de cetățeni. După ce a fost înregistrată la Senat, ea a fost prezentată, pe 7 iunie, în Biroul permanent și transmisă la CCR pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale.
Potrivit Coaliției pentru Familie, această propunere legislativă de revizuire a Constituției are ca scop protejarea explicită a familiei și a drepturilor părinților.
Formularea propusă pentru articolul 48 alin. 1 din Constituție este: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Actualul text al Constituției se referă la căsătoria dintre soți.
Comitetul de Inițiativă este format din 16 membri: Nadia Tătaru, Georgeta Stoian, Alina Tomi, Mariana-Liliana Georgescu, Tudor Sișu, Vlad Miriță, Mihaela Mănuceanu, Sorin Lavric, Mihai Gheorghiu, Călin Diaconu, Pavel Chirilă, Cornel Bratu, Liviu Axinte, Constantin Necula, Paul Negruț, Mircea Tudor.
Inițiatorii propun ca referendumul național pentru modificarea Constituției în acest sens să se desfășoare odată cu alegerile parlamentare.
—————-
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri pentru 20 septembrie soluționarea excepției privind dispozițiile din Codul civil referitoare la recunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex, ridicate într-un proces de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația ACCEPT.
“Curtea, având nevoie de aprofundare a analizei tuturor dosarelor care s-au depus, (…) a amânat cauza pe 20 septembrie. (…) Avem suficiente date, decât că am simțit nevoia unei aprofundări a acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent și trebuie să fim foarte atenți asupra modului în care vom da soluția”, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu, după ședință.
Cu privire la afirmațiile președintelui CNCD, Asztalos Csaba, privind recunoașterea parteneriatului civil, Dorneanu a afirmat că aceasta este “problema legiuitorului să stabilească dacă recunoaște o formă de parteneriat civil, o formă de asociație”.
Excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil.
Art. 277 din Codul civil — Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria — prevede la alin. (2): Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) — Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile.
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a arătat miercuri că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.
“Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de același fel și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așază în afara societății. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecție”, a declarat Asztalos Csaba, la audierile de la CCR.
El a menționat că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.
“Nu există în acest moment o obligație internațională sau o jurisprudență a Curții Drepturilor Omului care să oblige statele membre la legalizarea căsătoriei, nu vorbim de acest lucru, însă CEDO spune că statele membre trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală. Noi am susținut o decizie de interpretare, de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că în acest moment legislația nu recunoaște cuplurile și drepturile cuplurilor dintr-o minoritate sexuală. Interpretarea noastră este în aceeași linie cu jurisprudența CEDO. În acest sens, Italia și recent Grecia au adoptat legislație privind recunoașterea parteneriatului civil”, a explicat președintele CNCD.
Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoașterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reședință.
“Noi vom respecta decizia acestei Curți, indiferent care va fi aceea, însă sperăm că își vor baza decizia pe Constituția României și pe dreptul internațional al drepturilor omului”, a spus el citat de Agerpres.
