În ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor la care candidează Emmanuel Macron și Marine Le Pen, prezidențialele din Franța au cunoscut o nouă răsturnare de situație cu publicarea pe internet a mii de documente de campanie ale candidatului centrist, o “destabilizare” imediat denunțată de fostul ministru, comentează AFP.
Imediat după difuzarea lor pe Twitter, aceste documente piratate au fost retransmise de extremă dreapta.
“#Macronleaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigație le-a trecut deliberat sub tăcere? Îngrozitor, acest naufragiu democratic”, a afirmat Florian Philippot, vicepreședinte al Frontului Național, partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen, chiar înainte de miezul nopții și încheierea campaniei oficiale.
Vineri seară, în total 9 Gb de documente interne ale campaniei lui Emmanuel Macron au fost difuzate pe net de către un internaut numit EMLEAKS.
În total, sunt “zeci de mii de e-mailuri, fotografii și documente atașate, datând cel mai târziu de la 24 aprilie” (a doua zi după primul tur al prezidențialelor), potrivit WikiLeaks. Site-ul creat de Julian Assange, care a transmis pe contul său de Twitter link-ul care duce spre aceste documente, a dat asigurări că nu se află la originea acestei operațiuni de piratare pe care a numit-o imediat cu hashtag-ul #MacronLeaks.
Aceste fișiere piratate sunt e-mailuri sau “documente contabile”, “toate legale”, a precizat En Marche! în comunicatul său.
“Cei care fac să circule aceste documente adaugă documentelor autentice un număr de documente false, pentru a răspândi îndoiala și dezinformarea”, a afirmat echipa lui Emmanuel Macron, făcând o paralelă cu atacul cibernetic care a vizat echipa de campanie a lui Hillary Clinton, candidata democrată la Casa Albă în 2016.
După ancheta asupra acestui atac, agențiile americane de informații au acuzat Rusia că s-a implicat în alegerile prezidențiale din Statele Unite pentru a-l favoriza pe candidatul republican Donald Trump, victorios la 8 noiembrie.
În februarie, serverele En Marche! au căzut câteva minute în urma unor atacuri venind din Ucraina, potrivit mișcării conduse de Emmanuel Macron. În martie, această formațiune a fost, de asemenea, ținta unor tentative de “phishing” (colectare frauduloasă a unor date confidențiale), atribuite de această dată unui grup rus, potrivit firmei japoneze de cibersecuritate Trend Micro.
Într-un comunicat difuzat în primele ore ale zilei de sâmbătă, Comisia națională pentru controlul campaniei prezidențiale din Franța a recomandat mass-media “să nu prezinte conținutul” acestor documente provenite dintr-un “atac cibernetic”, reamintind că “difuzarea de informații false este susceptibilă să cadă sub incidența legii”.
Această piratare ar putea avea duminică o incidență asupra votului alegătorilor francezi? Hashtag-ul #MacronLeaks se afla numai pe poziția a doua în topul căutărilor internauților în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, după cel al #KohLanta, o emisiune de telerealitate prezentând mai mulți aventurieri pe o insulă părăsită.
În ultimele sondaje publicate vineri, înainte de închiderea campaniei oficiale, Emmanuel Macron conducea încă detașat, cu 61,5% până la 63%, față de 37% până la 38,5% pentru Marine Le Pen.
Cu două zile înainte de vot, rata participării la urme se anunța relativ redusă: numai 68% dintre persoanele chestionate au răspuns că sunt sigure că vor merge să voteze duminică, mai scrie AFP.
PROPAGANDA KREMLINULUI LA ATAC
Russia Today (RT) și agenția de presă Sputnik, două mass-media ruse pro-Kremlin, intenționează să-l dea în judecată pe candidatul centrist din alegerile prezidențiale franceze, Emmanuel Macron, pentru acuzații de informații mincinoase, a anunțat vineri redactorul-șef al acestor două organe de presă, Margarita Simonian, informează AFP.
În februarie, Emmanuel Macron a denunțat “atacuri repetate” asupra site-ului său de campanie venite dinspre Ucraina, precum și propagarea unor zvonuri sau “afirmații defăimătoare” la adresa anturajului său de către site-urile publice rusești ale Sputnik și RT în franceză.
Purtătorul de cuvânt al lui Macron, Benjamin Griveaux, a acuzat direct Kremlinul, care “și-a ales candidații” și în mod concret pe Marine Le Pen, lidera Frontului Național (extrema dreaptă), ce se va confrunta cu Macron în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Kremlinul a dezmințit categoric aceste acuzații, afirmând că nu a avut “niciodată intenția de a se amesteca în treburile interne ale vreunei țări”.
Macron a depus joi plângere împotriva rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, care a afirmat în timpul unei dezbateri televizate, miercuri seara, că el deține un cont offshore în Bahamas.
Anturajul lui Macron a declarat că informația a fost difuzată masiv de media apropiate de Sputnik și RT și de alte site-uri favorabile președintelui rus Vladimir Putin. Justiția a declanșat joi o anchetă pentru a afla de unde provine acest zvon.
Sputnik News a dezmințit vineri seara aceste acuzații, subliniind într-un comunicat că nu a publicat nimic asupra acestui zvon în timpul dezbaterii de miercuri seara și doar a publicat a doua zi un articol cu privire la plângerea depusă de Macron.
“Menționarea Sputnik și RT de cartierul general al lui Macron în contexul anchetei nu este deloc justificat. Este un exemplu notoriu de generare a unui fals care are drept obiectiv înșelarea încrederii cititorilor”, notează Sputnik într-un comunicat.
“Sputnik are intenția să-și consulte avocații referitor la acuzațiile mincinoase permanente venite din partea cartierului general al partidului (lui Macron) En Marche!”, se mai spune pe site, potrivit Agerpres.
