Recent, mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse vineri, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației.
<A fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu “Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” (“Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în “Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” (“Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”) >
ROMSILVA a realizat o filmare spectaculoasa in Codrul Secular Slatioara :
Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular {inca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO.
Codrul secular Slătioara este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier) situată pe versantul sud-estic al masivului Rarău, în județul Suceava, comuna Stulpicani, pe teritoriul satului Slătioara. Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervație naturală în baza Deciziei 248 a Hotărârii Consiliului de miniștri din 1941
Situat pe versantul estic al masivului Rarău, la o altitudine cuprinsă între 790 m și 1353 m, în satul Slătioara, la 12 km de comuna Stulpicani, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Bâtca neagră, Bâtca cu Plai, Bâtca Leșei, separate între ele prin văi adanci. Ideea de a declara aceasta zona drept rezervație, datează de la începutul secolului trecut. In perioada 1920-1930, codrul a fost amenințat de exploatări forestiere, unii arbori monumentali fiind doborâți, iar cheia “Latoace” a fost dinamitată din ordinul sefului de ocol de atunci. Monumentele naturii întâlnite în codrul secular Slătioara sunt: tisa, vulturica de stâncă, tulichina, foaie grasa – alga roșie de apă dulce. Aici au fost descoprite 5 specii noi de fluturi, dar si specia endemica (unică in lume) Carabus rarauense.
Munții Carpați adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârșitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns și la peste 50 de metri înălțime domină peisajul acestor păduri. Râși, lupi și urși populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat în Carpați diversitatea genetică, scrie obiectivdesuceava.ro
