Raed Arafat pe Facebook, dupa acuzatiile ciudate ale familiei Aurei Ion, studenta decedata in accidentul aviatic din Apuseni :
Astazi, fiind in deplasare oficiala in afara tarii, am inceput sa primesc mai multe telefoane de la diferite redactii ca sa comentez faptul ca familia Aurei Ion m-a dat in judecata si ca intenteaza o plangere penala impotriva mea pentru decesul studentei Aura Ion in cadrul tragediei de la Apuseni. Nu este nici prima si nici ultima oara cand astfel de stire apare, insa momentul este unul important avand in vedere faptul ca urmeaza ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra clasarii dosarului respectiv. Avocata familiei Ion explica de ce ma da in judecata si fara sa am un resentiment fata de familia Ion a caror durere o inteleg, cred ca este momentul sa clarificam cateva aspecte penru ca nici eu nu pot permite sa fiu terfelit si denigrat continuu de catre persoane care au uitat juramantul si codul lor etic cand au intrat in meseria lor de avocati, folosindu-se de orice ocazie ca sa dea speranta falsa unei familii indurerate si sa le dezinformeze in privinta unor fapte care sunt convins ca ei, ca avocati, le cunosc bine.
In primul rand, eu nu eram in tara cand a avut loc tragedia de la Apuseni! eram in deplasare oficiala la Budapesta, fiind anuntat telefonic de profesorul Irinel Popesc cum ca avionul care trensporta echipa a cazut. In urma confirmarii acestui fapt de catre insusi dr. Zamfir prin telefon, am alertat telefonic seful IGSU, Ministrul Apararii si seful aviatiei Ministerului Afacerilor Interne si l-am solicitat dr-lui Zamfir sa anunte situatia prin 112. Asta era implicarea mea in tragedia de la Apusieni, ulterior situatia fiind preluata in tara de cei care aveau competenta sa o rezolve.
In al doilea rand, se spune ca eu as fi dat dispozitie elicopterului SMURD sa caute avionul stiind ca acesta “nu poate zbura pe ceata” si aici trebuie sa clarific faptul ca elicopterul SMURD a fost directionat imediat sa execute misunea de cautare salvare, decoland de la Targu Mures unde existau conditii de zbor, pilotii renuntand la misiune cand s-au apropriat de zona accidentului si au vazut ca vizibilitatea este redusa existand si conditii de givraj, astfel ei au transmis si pilotilor de la Min. apararii Nationale datele despre conditiile ca sa nu mai decoleze dupa ce primisera ordinul de la Ministerul Apararii. Pentru avocata care nu stie, sau se face ca nu stie, elicoptere care sa caute pe ceata in zonele montane, pe vizibilitate zero, nu exista inca nici in Romania si nici in alta parte. Cand conditiile meteo nu permit executarea unei misiuni de cautare salvare pe calea aerului, misiunea de cautare salvare se rezuma la fortele terestre, pur si simplu, ca sa nu avem si alte victime din randul salvatorilor. Faptul ca elicopterul a decolat, avand conditii de zbor, este decizia comandantului si nu a mea. Doar pilotul comandant decide in final daca decoleaza sau nu cand este vorba de conditiile meteo si de vizibilitate.
In al treilea rand, avionul cu care a zburat echipa “largita” de prelevare organe a fost al Scolii Superioare de Aviatie, aflat in contract cu Agentia de Transplant. Nu am avut nici o implicare in organziarea si desfasurarea misiunii de transplant iar pentru misiunea respectiva nu s-a primit nici o soloicitare de sprijin de catre Agentia de Transplant. Avionul SMURD achizitionat din 2% era in revizie, lucru care l-am probat prin documentele de comanda a pieselor necesare realizarii reviziei. Cand Agentia de Transplant solicita sprijin, intotdeauna s-a pus la dispozitie mijloc de transport aerian fie prin Ministerul Afacerilor Interne, fie prin Ministerul Apararii Nationale. Pentru misiunea respectiva nu s-a depus nicio cerere de sprijin. Am zis mai sus echipa “largita” pentru ca echipa de prelevare era mai mica decat numarul total de persoane in avion, si in mod deosebit ma refer aici la studenta Aura Ion care nu facea parte din echipa de transplant mergand in calitate de voluntar de buna voie. Responsabilitatea stabilirii echipei si alte aspecte prvind zborul nu se aflau nici atunci si nici acum in responsabilitatea mea. Chiar daca punem elicopter sau avion la dispozitia echipelor de transplant, membri echipei se stabilesc de catre coorodnatorul de transplant si nu de catre transportatorul echipei.
in al patrulea rand, Chiar daca as fi fost in tara, repsonsabilitatile mele se rezumau la activitatea de acordare a primului ajutor si asistenta medicala de urgenta si in nici un caz la misiunea de cautare salvare. Eu la momentul tragediei de la Apusieni eram secretar de stat la Ministerul Sanatatii si nu seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta care a luat fiinta abia in 28 Ianuarie 2014, dupa accidentul de la Apuseni. Deci este hilar ca o avocata nu stie amanunte de baza si indeamna o familie sa ma dea in judecata pentru aspecte de care nu am raspuns. Chiar si daca raspundeam, misiunile de cautare salvare sunt misiuni foarte complexe care nu sunt comparative cu accidentele rutiere la care gasesti masina accidentata pe sosea sau langa sosea. Conditiile in care s-a desfasurat misiunea de cautare salvare in Apuseni erau extrem de dificile fiind noapte, ceata, zapada, munte si padure. Era normal ca operatiunile sa dureze iar chestiunea cu localizarea tot nu era in responsabilitatea mea si nu am sa intru in amanunte aici lasand explicatiile expertilor in doemniul respectiv care pot explica clar ce inseamna localizare prin traingulatie si ce limitari are metoda respectiva. Faptul ca primii sositi la locul cidentului erau localnici este un lucuru normal intrucat ISU alerteaza toate comunele si satele din zona in astfel de situatii in vederea inceperii cautarilor de catre cei aflati aproape, pana sosec si echipele sepcializate.
Ca sa concluzionez, de la tragedia din Apuseni incoace, se incearca sa fie gasiti vinovati cu orice pret pentru fiecare deces, pentru orice accident si pentru oircare situatie atacand in mod deosebit pe cei care incearca sa salveze vietile in cele mai dificile conditii. Avocatii indeamna rudele pentru ca asa pot sa faca bani pe seama lor, fara sa generalizam acest mod de comportament la toti avocatii, ei dau speranta ca dreptatea va fi facuta si ca trebuie luptat in justitie cand si ei stiu ca trag de o ata subtire si creaza cazuri si iluzii care nu au fundament nici in realitate si nici in logica. Se refera in articolele care le-am vazut la schimbarea probelor, la secretizarea documentelor si la alte situatii de care nu am cunostinta si nu intra nici astazi in sfera mea de responsabilitate. Din nou afirm ca inteleg durerea unei familii insa nu inteleg pe cei care continua sa indemne familia respectiva sa se bazeze pe acuzatii si argumente bazaconice si rupte de realitatea situatiei. Faptul ca familia Ion, cu avocata acestora, incearca sa ma acuze penal este dreptul lor, si este un sport des practicat in Romania, dar sa nu se astepte la tacere din partea mea. Sunt multe argumente care vin in sprijinul ideii ca studenta Aura Ion a decedat la scurt timp dupa prabusirea avionului si nu la ore dupa prabusirea acestuia cum unii incearca sa insinueze ca sa puna vina totala pe echipele de salvare. Sunt multe intrebari care trebuie puse cum ar fi intrebarea daca in avion toata lumea avea centurile de siguranta puse respectand regulile de baza in timpul zborului si daca decizia de a zbura in conditiile meteorologice de atunci era una inteleapta din partea pilotului, si asa mai departe. Nu intru in aceste detalii la acest moment insa am trebuit sa raspund macar la o parte din acuzatiile lansate astazi, si care ma privesc pe mine personal, pentru ca nu pot sa le las fara un punct de vedere din partea mea. Cei intersati in articolele publicate le gasesc astazi la Libertatea, EVZ precum si la mai multe relatari in mass media.
Ca de obicei, imi rezerv dreptul de a bloca orice persoana care foloseste limbaj neadecvat pe acest cont. In rest, daca sunt intrebari, voi raspunde la ele in limita timpului meu!
Am urmarit cu interes mediatizarea cazului si necazul cel mare a fost imposibilitatea localizarii rapide a avionului.
Care nu are legatura cu Arafat.