Marea majoritate a culturilor de grâu și de orz deja are semne de bolă
Gheorghe Albu: Am peste 40 de ani vechime în agricultură și pot să vă spun că nu am întâlnit ani la fel. Dar anul acesta este un an atipic, în care nu am avut deloc zăpădă. Mai mult decât atât, temperaturile au fost ridicate pe timp de zi, peste 10 grade, iar seara au fost temperaturi de -3, -4 grade. Diferența asta de aproape 15 grade de la zi la noapte nu face decât să creeze un stres plantelor, motiv pentru care marea majoritate a culturilor de grâu și de orz deja are semne de bolă, pătarea frunzelor, la care s-au instalat foarte multe viroze. Din acest motiv va fi nevoie de bani mai mulți în primăvară pentru a face mai multe tratamente suprafețelor însămânțate cu grâu, orz și chiar cu rapiță. Anul este o excepție datorită temperaturilor și datorită lipsei precipitațiilor. Este nevoie de îndată de precipitații fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie. Deja pe marea majoritate a suprafețelor, mai ales pe cordonul de sud, sud-est, unde temperaturile sunt de 10-12 grade ziua, platele ies din repaos și au nevoie de umiditate. Părerea mea este că dacă nu vor veni precipitații și nu vom intra într-un ritm normal în ceea ce privește temperaturile și regimul precipitațiilor, vor fi probleme mari la aceste culturi, dar nu numai.
Reporter: Să ne așteptăm la o producție mult sub medie?
G.A: Părearea mea este că producțiile vor fi cu mult diminuate tocmai prin faptul că aceste culturi de orz, grâu, rapiță deja suferă, iar dacă seceta se menține vom avea probleme și cu suprafețele însămânțate în primăvară cu porumb și floarea soarelui. Sincer să vă spun, noi ca fermieri, nici nu știm cum să mai reacționăm. Clima a luat-o razna. Anotimpurile nu mai sunt anotipuri, sunt contra anotimpuri. Avem temperaturi de primăvară în iarnă, avem temperaturi de iarnă în primăvară.
Recoltă mai mică cu cel puțin 30%
Rep: Dacă lucrurile reintră în normal acum pe final de ianuarie, început de februarie în ceea ce privește temperaturile și precipitațiile, lucrurile se pot îndrepta sau sunt deja daune care nu se mai pot repara?
G.A: Precipitațiile sunt binevenite. Temperaturile ar trebui să fie cele ale sezonului. Și așa există probabilitatea ca producțiile să fie fie diminuate cu 30%, dacă nu mai bine, față de ce speram noi să obținem.
Rep: Din experiența dumneavoastră și având în vedere cum stau lucrurile, cel mai probabil cu 30% vor fi diminuate producțiile? Asta este estimarea dumneavoastră?
G.A: Dacă de mâine vin precipitații și temperaturi normale perioadei (se reduc pierderile). Pierderi oricum vor fi. Dar măcar să vină. Cu cât vin mai repede precipitațiile și temperaturile intră în normal, cu atât pierderile vor fi mai mici.
Rep: V-aș mai adresa o ultimă întrebare, domnule Gheorghe Albu. E o întrebare care, cumva, are și răspunsul inclus în textul ei. Dacă sistemul de irigații ar fi fost cu adevărat performant, dezvoltat și răspândit, ar fi putut fi contracarată această vreme total nefavorabilă pentru agricultură?
G.A: Părerea mea e că da. Se și vede. Sunt zone unde sistemul de irigații a funcționat și funcționează. Acolo, culturile au o altă stare de vegetație și o altă stare de sănătate. Agricultură fără apă nu o să facem niciodată.
