Raiffeisen Bank, unul din cei mai importanti actori pe poata bancara din Romania, face evaluari lunare despre evolutia economiei. Dat fiind efectul pandemiei, analiza de luna aceasta e foarte interesanta.
Economia a înregistrat o evoluţie pozitivă peste așteptări în trimestrul I din 2020, chiar dacă începuse să fie afectată negativ de criza generată de pandemia COVID-19. Nivelul PIB real din T1 2020 a crescut cu 0,3% comparativ cu T4 2019 şi cu 2,4% faţă de T1 2019.
În perioada martie-aprilie activitatea economică şi consumul s-au redus drastic ca urmare a restricţiilor impuse în contextul stării de urgenţă. Cumulat pentru cele două luni, România a înregistrat o contracţie foarte amplă atât în cazul volumului comerţului cu amănuntul (-24,9%), dar mai ales în cazul volumului producţiei industriale (-36,7%). De altfel, cele mai puternic afectate de închiderea parţială a
economiei au fost firmele exportatoare şi cele care prestează servicii populaţiei. Exporturile de bunuri şi servicii în echivalent euro s-au redus în aprilie comparativ cu
februarie cu 43%, în timp ce volumul cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pentru populaţie a scăzut drastic, cu 80%, reprezentând de departe cea mai mare deteriorare a activităţii economice.
Pe de altă parte, sectorul construcţiilor s-a dovedit a fi foarte rezilient pe perioada
închiderii economice, astfel încât volumul lucrărilor de construcţii s-a majorat cu 3,2% pe parcursul lunilor martie şi aprilie. De asemenea, în perioada martie-aprilie, evoluțiile adverse de pe piața forței de muncă au fost limitate.
Activitatea economică a reintrat pe un trend ascendent la mijlocul lunii mai, când restricţiile de distanţare socială au început să fie gradual relaxate. Această evoluţie favorabilă este evidențiată de avansul cu 20% în termeni lunari al cifrei
de afaceri din comerțul cu amănuntul, de îmbunățirea câștigurilor salariale nete din economie (+0,7%), dar și de revenirea în termeni de volum a acțivității producției
industriale (+15,1%).
De asemenea, redeschiderea economiilor a determinat creșterea exporturilor de bunuri şi servicii în mai, importurile ramânând cvasi-nemodificate pe
fondul deficitului de cerere din economia internă.
Ne așteptăm ca după o scădere drastică de până la 15% în trimestrul al doilea să asistăm la reluarea creşterii PIB real începând cu trimestrul al treilea, însă nivelul său din perioada 2020-2022 să se situeze cu mult sub traiectoria proiectată înainte de pandemia de COVID-19. După o contracţie de 7% înregistrată în acest an, aşteptăm o creştere a PIB real de 4,5% în anul 2021.
Majorare amplă a deficitului public în primele cinci luni
Contracţia puternică a economiei generată de izbucnirea pandemiei COVID-19 are un impact puternic negativ asupra veniturilor bugetare ale statului. Execuţia bugetară din perioada martie-mai evidenţiază faptul că încasările bugetare au fost afectate de scăderea bazei de calcul a taxelor şi impozitelor pe fondul reducerii activităţii
economice, a vânzărilor, a consumului şi a numărului de salariaţi din economie. Astfel, începând cu luna martie, veniturile fiscale au început să scadă, în special cele
colectate din contribuţii sociale şi TVA.
În ceea ce priveşte cheltuielile publice, limitarea creşterii acestora este foarte
dificilă chiar şi în contextul crizei actuale, din cauza caracterului rigid al multor categorii de cheltuieli. În plus, măsurile de combatere a crizei sanitare şi de sprijinire a economiei adoptate de Guvern prezintă o contribuţie semnificativă la majorarea cheltuielilor bugetare.
În perioada ianuarie-mai a fost înregistrată o valoare foarte mare pentru deficitul bugetar, respectiv de 3,6% din proiecţia oficială de PIB pentru anul 2020. Nivelul este cu mult superior celui înregistrat în aceeaşi perioadă din anul
2019, respectiv de 1,4% din PIB.
Comparativ cu luna mai 2019, în luna mai a acestui an veniturile publice totale au
fost cu 12% mai mici, iar cele colectate din economia internă au scăzut cu 14,6%, evoluţiile negative fiind integral explicate de scăderile materializate în perioada martie-mai din acest an.
Pe de altă parte, cheltuielile publice din luna mai din acest an au fost cu 21,1% mai mari decât în luna mai 2019. Se remarcă ritmul de creştere accentuat în luna mai al
transferurilor sociale ca urmare a plăţilor excepţionale cu caracter social sub forma indemnizaţiilor de şomaj tehnic realizate de Guvern în această perioadă.
Finanţarea unui deficit public foarte mare precum cel previzionat pentru acest an (8,5% din PIB conform aşteptărilor noastre) este o provocare majoră pentru
România și face imposibilă majorarea punctului de pensie cu 40% în luna septembrie. Astfel, în contextul materializării pandemiei COVID-19, Guvernul a început să reconsidere această creştere, fiind vehiculată o majorare probabilă de
10% a valorii punctului de pensie în acest an.
Această măsură ar aduce anumite economii la bugetul public, sumele fiind realocate pentru acoperirea cheltuielilor generate de combaterea efectelor negative ale COVID-19 la următoarea rectificare bugetară (de exemplu a cheltuielilor cu plata şomajului tehnic ce sunt incluse tot în categoria transferurilor sociale).
Perspectivă favorabilă privind evoluţia ratei inflaţiei
Avansul preţurilor de consum s-a temperat în lunile mai și iunie după creşterile alerte şi peste aşteptări înregistrate în lunile martie şi aprilie, ce fusereră generate de majorarea preţurilor bunurilor alimentare pe fondul declanşării pandemiei COVID-19.
Nivelul foarte redus al ratei lunare a inflaţiei din mai (0,05%) a fost explicat de scăderea amplă a preţului combustibililor lichizi care a avut o contribuţie negativă semnificativă la dinamica lunară a IPC.
În sens contrar, creșterea preţului combustibililor a susținut majorarea prețurilor de consum în luna iunie (+0,08%). De asemenea, conform datelor ajustate
sezonier, avansul ratei inflaţiei de bază CORE 3 (IPC fără
preţuri administrate, preţuri volatile ale alimentelor şi
combustibililor şi preţuri ale produselor din tutun şi alcool)
a fost de aproximativ 0,3% în fiecare dintre cele două luni,
nivel ce a fost apropiat de dinamicile lunare înregistrate
înainte de izbucnirea COVID-19. În consecinţă, intensitatea
presiunilor inflaţioniste de bază a rămas relativ
nemodificată în lunile mai și iunie. Totodată, conform
evaluărilor noastre, dinamica inflaţiei din perioada mai-iunie
nu a evidenţiat indicii evidente privind manifestarea unor
tendinţe dezinflaţioniste generate de nivelul redus al cererii
de consum.
Rata anuală a inflaţiei s-a accelerat uşor și în iunie, ajungând
la 2,6% de la 2,3% în mai. Rata anuală a inflației CORE 3 s-a
situat la nivelul de 3,7% în iunie comparativ cu 3,6% în mai.
Ne aşteptăm ca rata anuală a inflaţiei să fluctueze în
intervalul 2,5%-2,8% pe parcursul următoarelor 12 luni, iar
rata anuală a CORE 3 să se reducă gradual uşor până la 3,4%
în luna decembrie. Incertitudinea asociată acestor
traiectorii potenţiale este însă una ridicată, fiind generată în
special de factorii de ofertă: evoluţia preţurilor administrate
şi a taxelor indirecte (accize, TVA), volumul producţiei
agricole, evoluţia preţului petrolului, evoluţia cursului de
schimb. De exemplu, evoluţiile recente indică o scădere a
preţurilor la energie electrică şi gaze naturale în iulie care,
caeteris paribus, sugerează o traiectorie viitoare mai joasă a
ratei inflaţiei decât aşteptările noastre curente. Totuşi,
acest efect dezinflaţionist ar putea fi contrabalansat oricând
de materializarea unor factori generatori de inflaţie.
