Rusia a mai trimis un divizion format din mai multe baterii antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient în Belarus pentru exerciţiile comune “Allied Resolve 2022”, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării, citat de Interfax, în plină tensiune între Moscova şi Occident, legată de Ucraina.
Divizionul de Panţîr-S -sistem combinat de rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune – a fost întâmpinat cu pâine şi sare în Belarus, notează publicaţia rusă Vzgliad (pro-Kremlin).
Un divizion este format din 12 vehicule de luptă, fiecare din ele putând transporta 12 rachete antiaeriene.
În acelaşi timp, Rusia a anunţat sâmbătă încheierea exerciţiilor în Districtul militar Vest, care include zone de de la graniţa cu Ucraina, Belarus, ţările baltice şi Finlanda şi revenirea unităţilor care au participat la acestea în cazărmile de la bazele lor, potrivit EFE şi Interfax.
“Toate sarcinile trasate trupelor ca parte a verificării pregătirii de luptă au fost îndeplinite în totalitate. Continuăm activităţi planificate de antrenare de luptă” în poligoane, a declarat comandantul forţelor Districtului militar Vest, generalul Aleksandr Juravliov.
Exerciţiile în Districtul militar Vest al Federaţiei ruse au început în data de 25 ianuarie pe fondul tensiunilor crescute între Occident şi Rusia, acuzată de comasarea a zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană pentru o potenţială invazie în ţara vecină.
În acelaşi timp, exerciţiile din Belarus, unde Rusia a concentrat importante trupe şi tehnică militară, între care avioane de vânătoare Su-35S, nu au început încă. Ministrul adjunct al apărării rus, Aleksandr Fomin, indicase recent că, într-o primă etapă – până pe 9 februarie – este planificată relocarea trupelor şi crearea grupurilor armate. În a doua etapă – din 10 februarie până în 20 februarie – se vor desfăşura exerciţiile comune “Allied Resolve-2022”, precizase el, potrivit Agerpres.
Rusia ar putea desfăşura un ”evantai larg” de acte violente contra Ucrainei, a susţinut Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat însă că rămâne deschisă posibilitatea negocierilor şi a convorbirilor de pace, informează AFP.
Într-o conferinţă organizată de grupul de reflecţie american Atlantic Council, Stoltenberg a enumerat diferitele opţiuni de care ar dispune Rusia.
”Războiul cibernetic este una dintre ele, tentativele de lovitură de stat vizând răsturnarea guvernului de la Kiev, sabotajul – ei au agenţi de informaţii care lucrează în Ucraina chiar în acest moment. Trebuie deci să ne pregătim pentru un evantai larg de diferite acţiuni agresive ale Rusiei contra Ucrainei”, a declarat Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice.
Stoltenberg s-a arătat totuşi reticent în a merge prea departe cu speculaţiile, întrucât obiectivul rămâne acela de a reduce tensiunile. ”Noi facem apel la Rusia să se aşeze şi să înceapă discuţii pentru a evita acest gen de scenarii şi a găsi o soluţie politică”, a explicat el.
Desfăşurarea masivă a peste 100.000 de soldaţi ruşi la frontierele Ucrainei a provocat în Occident temeri legate de o posibilă invazie rusă în ţara vecină.
NATO a avut deja mai multe reuniuni pe acest subiect, iar în 16 şi 17 februarie va găzdui o întâlnire a miniştrilor apărării din ţările membre.
Jens Stoltenberg a recunoscut că ”există diferenţe între aliaţi” în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, care nu este membră a NATO şi nu ar beneficia de o desfăşurare de trupe combatante.
SUA, Regatul Unit şi Canada furnizează arme şi instructori militari, în timp ce alte ţări aliate, precum Germania, se abţin.
”Nu există nicio certitudine asupra a ceea ce prevede să facă Rusia”, a spus Stoltenberg.
”De partea NATO, suntem pregătiţi să angajăm un dialog politic. Dar suntem de asemenea pregătiţi să răspundem dacă Rusia alege un conflict armat, o confruntare. Suntem aşadar pregătiţi pentru cele două opţiuni”, a adăugat el.
Occidentul a ameninţat cu sancţiuni fără precedent dacă preşedintele Vladimir Putin trece la acţiune.
SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea.
Rusia prezentase în decembrie Washingtonului o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către est.
Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare “majoră” de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa, a anunţat sâmbătă premierul Boris Johnson care doreşte să răspundă astfel la creşterea “ostilităţii Rusiei” faţă de Ucraina, relatează AFP.
Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de “arme defensive” Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului.
“Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului – nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse”, a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara.
“Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO”, a subliniat Boris Johnson.
Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea “vărsării de sânge şi distrugerii” în Ucraina, ar fi “o tragedie pentru toată Europa”, a adăugat el. “Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor”, a mai spus premierul britanic.
