Publicatia SRI, Intelligence, publica o analiza despre un fenomen ce ia amploare si datorita razboaielor : migratia ilegala.

Traficanții de speranțe. Promisiunea unei vieți mai bune

Migrația ilegală este un fenomen care, corelat cu activitățile de criminalitate organizată, a ocupat un loc important în agenda de securitate și politică externă a Uniunii Europene, în ultimii ani. Instabilitatea țărilor de origine a migranților, presiunea exercitată de cei aflați pe teritoriile statelor de tranzit (care doresc să ajungă cât mai repede în țările europene cu economii puternice) și de destinație (migranți care trebuie să fie relocați ori ale căror solicitări de azil se află în curs de procesare sau au fost respinse), au determinat acțiuni ample la nivelul Uniunii Europene, cu antrenarea multianuală a unor resurse și costuri tot mai ridicate.

Treptat, mai ales începând cu anul 2015, au fost implementate formate de cooperare transfrontalieră, au fost încheiate acorduri pentru asistarea și relocarea migranților, au avut loc misiuni comune de securizare, iar infrastructura de protecție a frontierelor a cunoscut o dezvoltare fără precedent (de la elemente de monitorizare high-tech, la garduri ori ziduri pe numeroase porțiuni de graniță).

În paralel, operațiunile de combatere a rețelelor de criminalitate transfrontalieră au înregistrat succese răsunătoare: destructurări, un număr semnificativ de arestări și condamnări, care au fost mediatizate atât pe site-urile oficiale ale instituțiilor implicate (prin comunicate și rapoarte de activitate), cât și în mass media locale, centrale ori externe.

În perioada ianuarie-iulie 2021 au fost înregistrate peste 82.000 de treceri ilegale ale frontierelor în Europa, cu 59% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. Majoritatea migranților ilegali au fost transportați pe ruta central-mediteraneană (30.784) și pe ruta Balcanilor de Vest (22.613). Această ultimă rută a fost tranzitată, în prima jumătate a anului 2021, de către migranți proveniți din Siria (13.221), Afganistan (2.886), Maroc (573), Libia (316), dar și din alte state (3.607).

Prețurile pandemiei

Tarifele percepute pentru transportul unei persoane din Orientul Mijlociu în Vestul Europei s-au situat, în general, între 4.000 și 10.000 de euro. Principalul mod de operare este preluarea migranților pe teritoriul unui stat, cazarea lor în locuințe cel mai adesea insalubre și transportarea lor peste graniță, cu precădere în camioane pentru marfă.

România a îndeplinit un rol important atât în misiunile europene de protecție a frontierelor externe ale UE, cât și în cadrul operațiunilor comune de luptă împotriva criminalității organizate. Cea mai recentă operațiune comună de securizare a frontierelor, Joint Operation Serbia – Land 2021, a fost lansată în iunie 2021, iar cel mai recent succes operațional românesc, anunțat în iulie 2021, a fost destructurarea unei rețele de criminalitate organizată specializată în transportul transfrontalier ilegal de migranți pe ruta balcanică.

Declanșarea pandemiei de Covid-19 a permis valorificarea experienței acumulate și intensificarea schimbului de bune practici în combaterea criminalității organizate, activitățile fiind desfășurate la un alt nivel de urgență, amploare și complexitate. Criza sanitară a agravat situația transfugilor de-a lungul rutelor de tranzit, fără să afecteze semnificativ activitățile de criminalitate organizată asociate migrației ilegale.

Restricționarea deplasărilor transfrontaliere, ca măsură de prevenire a răspândirii virusului, nu a diminuat numărul încercărilor de părăsire a zonelor de conflict ori dorința migranților de a ajunge în Occident. În condițiile tranzitului tot mai dificil și menținerii la cote ridicate a cererii, au crescut, în schimb, tarifele percepute de transportatorii transfrontalieri (așa numiții smugglers), iar metodele acestora de trecere ilegală a granițelor s-au schimbat, nu atât în sensul diversificării lor, cât în ceea ce privește resursele umane și tehnice angrenate.

Devierea unei ramuri a rutei balcanice de tranzit prin România a survenit implementării unor măsuri de protecție fizică a frontierelor Ungariei și Croației, prin construcția unor garduri, determinând intensificarea activităților de preluare și transport ilegal peste graniță a migranților, contra unor sume de bani.

Structura rețelelor de traficanți

Prețurile variază în funcție de distanțe, de numărul de persoane din grup și de riscurile la care se expun membrii rețelei de transport. În funcție de rolul îndeplinit, aceștia pot fi împărțiți în trei categorii: combinatori, călăuze și traficanții de pachete.

„Combinatorii” (fixers) acționează în interiorul frontierelor unui stat și se ocupă de preluarea migranților la graniță, punerea acestora în legătură cu transportatorii, identificarea locuințelor temporare (de regulă în localități din proximitatea frontierelor), stabilirea rutelor, furnizarea documentelor pentru trecerea graniței (cum ar fi acte care atestă calitatea de „personal însoțitor” al șoferilor, eliberate de firme din vestul Europei) sau avertizarea în privința acțiunilor poliției. Unii dintre combinatori au aceleași naționalități cu migranții sau îndeplinesc și rol de călăuze. Tarifele percepute sunt cuprinse între 100 și 300 de euro.

Călăuzele sau portarii (gatekeepers) conduc grupul peste graniță și apoi se întorc pentru a prelua alți migranți. Pentru trecerea frontierei sunt utilizate ambarcațiuni sau tuneluri subterane. Costul pentru traversarea pe apă între Serbia și Ungaria este cuprins între 100 și 500 de euro pentru fiecare persoană. Călăuzele au legături inclusiv cu polițiști de frontieră corupți. Taxele de trecere a frontierei între două state de pe ruta balcanică se situează, în general, între 300 și 2.500 de euro, putând ajunge până la 5.000 de euro pentru trecerea din Grecia în Macedonia de Nord.

Ofertanții sau traficanții de pachete (package dealers) asigură transportul din țara de origine, dintr-un stat vecin țării de origine sau din țara de primă intrare în Europa (de regulă Grecia sau Turcia) către statul european de destinație. Aceștia își îndreaptă atenția, de regulă, către familiile de migranți care dispun de resursele financiare pentru transportul direct, pentru a evita riscurile unei călătorii fragmentate. În aceste cazuri, sumele percepute sunt mai mari decât cele solicitate de fixers sau gatekeepers. De obicei, migranții sunt transportați pe mare, din Turcia către Grecia, Italia sau alt stat de destinație, pentru sume de până la 20.000 de euro de persoană. Ofertanții de servicii au frecvent relații în centrele de cazare ori în porturi și pot obține inclusiv acte falsificate pentru migranții transportați. În cazul pachetelor, achitarea sumelor se face prin sistemul hawala, serviciile de transport fiind contractate în Turcia sau țara de origine, unde migranții plătesc integral tarifele solicitate într-un cont bancar din care sumele sunt retrase succesiv, odată cu trecerea fiecărei frontiere, până în țara de destinație.

O călătorie riscantă

Presiunea asupra migranților este semnificativă, persoanele care sunt transportate ilegal peste granițe se expun riscului tot mai ridicat de a fi jefuite sau a deveni victime ale traficului și exploatării de ființe umane. Migranții care nu apelează la sprijinul rețelelor de criminalitate organizată se folosesc de informațiile obținute în centrele de cazare sau furnizate de migranții care au ajuns în vestul Europei, ori de experiența proprie în urma încercărilor eșuate de trecere a frontierelor. Costurile deplasărilor sunt, însă, la fel de ridicate, o familie de patru persoane putând plăti, din Turcia până în țara de destinație, până la 20.000 de euro.

O parte a migranților renunță, temporar, să continue călătoria până la destinație, în state dezvoltate din centrul și vestul Europei, solicitând protecție și azil în alte țări, inclusiv în România. Totalul cererilor de azil în țara noastră, depuse pe parcursul anului 2021, a fost de peste 6.000, dintre care aproximativ jumătate au fost formulate de cetățeni afgani. Modificările recente ale situației politice, sociale și economice din Afganistan sunt percepute ca factor declanșator al unui nou val de refugiați către Europa, precum și ca resort al redimensionării resurselor și politicii europene privind migrația și azilul. Planul de sprijin financiar european pentru Afganistan prevede alocarea sumei de 1 miliard de euro în următorii 7 ani.

Capacitatea Uniunii Europene de a răspunde fenomenului migrației ilegale și criminalității asociate (trafic de persoane, trafic de droguri și, adesea, terorism) s-a consolidat în ultimii ani, însă cei implicați în astfel de activități vor căuta noi modalități prin care să-și conserve sau sporească profiturile, în condițiile previzibile ale menținerii unor restricții de circulație și ale accentuării instabilității în Orientul Mijlociu, scrie Intelligence.