PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a fost creat în 1978, iar din acel moment s-a aflat aproape permanent în luptă cu statul turc, conflictul fiind întrerupt doar de câteva perioade de armistițiu. Ciocnirile dintre grupările armate ale PKK și statul turc au făcut victime de ordinul zecilor de mii în rândul militarilor turci, gherilelor kurde și civililor, aspect care a condus la desemnarea partidului drept organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, se mentioneaza intr-o analiza de acum 3 ani a publicatiei SRI, Intelligence.
Bazele PKK au fost puse de un grup de etnici kurzi din Turcia, animați de ideile socialismului și naționalismului kurd, pentru formarea unui stat independent numit Kurdistan, obiectiv care între timp a fost reformulat în obținerea unei forme de autonomie.
Deși nu există statistici oficiale, numărul etnicilor kurzi se situează în jurul a 30 de milioane. Cei mai mulți dintre aceștia sunt stabiliți în Turcia (aproximativ 15 milioane), iar restul trăiesc în Irak, Siria și Iran, în timp ce în Europa occidentală există de asemenea comunități relevante. În pofida faptului că au o limbă și o cultură comună, nu au și o țară proprie, suferind de-a lungul timpului de pe urma diverselor forme ale opresiunii.
Dincolo de lupta contra Turciei, PKK și entitățile afiliate au fost la rândul lor antrenate în lupta cu terorismul. Astfel, în 2011, o dată cu debutul revoltei contra regimului Assad din Siria, organizațiile reprezentative ale kurzilor au preferat să nu se implice, timp în care forțele guvernamentale s-au retras din zonele ocupate de kurzi, situate la granița cu Turcia. Astfel, kurzii, prin intermediul gherilei Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), au preluat controlul acestora și, mai mult, în anii care au urmat au repurtat victorii importante împotriva Daesh.
Nu în ultimul rând, miliția kurdă (Peshmerga) din statul vecin, Irak, a fost implicată în războiul contra Daesh, iar în momentul în care jihadiștii au ucis și capturat mii de reprezentanți ai minorității religioase yazidi (din Sinjar), YPG și PKK au oferit sprijin militar, alături de SUA.
După înfrângerea Daesh, YPG și triburile siriene aliate au avut de înfruntat o problemă serioasă, fiind nevoiţi să gestioneze mii de prizonieri adepți ai Daesh, precum și membri ai familiilor acestora, care reprezintă un pericol real în urma expunerii la ideologia jihadistă.
Statul turc acuză că YPG este o ramură a PKK. După eliberarea de către miliția kurdă (cu sprijinul SUA și a unor grupuri arabe) a multor zone deținute de Daesh în Siria și după retragerea trupelor americane, liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declanșat, la 9 octombrie 2019, Operațiunea Izvorul Păcii. La baza acesteia a stat lupta contra terorismului kurd și necesitatea de a asigura un spaţiu pentru refugiații sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei.
Acțiunile de propagandă ale kurzilor în Europa
Activitățile entităților kurde precum PKK, YPG, HPG (Forţele de Apărare a Poporului), YPJ (Unitățile Feminine de Apărare), TAK (Șoimii Libertății din Kurdistan) etc. au drept obiectiv lupta armată în Orientul Mijlociu. În contrast, în Europa, o serie de organizații (ex.: Consiliul Democratic Kurd din Franța, Confederația Asociațiilor Kurde din Europa) ale aceleiaşi minorităţi desfășoară intense activități de propagandă în consens cu ideile promovate de PKK, făcând apel la comunitățile numeroase de kurzi din statele europene.
În plan european PKK nu promovează actele de violență, dar le solicită simpatizanților kurzi să organizeze diverse acțiuni (demonstrații, campanii, marșuri, festivaluri culturale). Scopul acestora este de a atrage atenția statelor europene și forurilor UE asupra problemelor cu care se confruntă etnicii kurzi, precum și în ceea ce privește necesitatea retragerii PKK de pe lista organizațiilor teroriste. Entitățile kurde europene promovează ideea că ceea ce face PKK nu este terorism, ci rezistență la opresiunea la care este supusă populația kurdă.
Pentru a atrage atenția și a obține o atitudine favorabilă din partea conducerii statelor europene și a UE, etnicii kurzi au organizat, de-a lungul timpului, numeroase demonstrații în cadrul cărora au afișat o simbolistică specifică.
La mitingurile din Germania (Hamburg, Frankfurt, Berlin, Stuttgart), ulterioare declanșării Operațiunii Izvorul Păcii, au luat parte zeci de mii de kurzi care au scandat sloganuri împotriva președintelui turc Erdogan și în favoarea YPG: „Trăiască YPG, trăiască rezistența din Rojava” (Denumirea dată de kurzi zonei de nord-est a Siriei pe care o locuiesc prin tradiție). În scopul sensibilizării europenilor, kurzii prezenți la manifestații obișnuiesc să afișeze postere cu tinerii luptători căzuți în luptă, atât bărbați cât și femei, din cadrul YPG sau YPJ.
Proteste similare au avut loc și în Franța (Paris, Marseille, Strasbourg, Bordeaux și Lille), în cadrul acestora folosindu-se diverse sloganuri, de exemplu „Erdogan terorist” și fiind afișat steagul Kurdistanului. Nu în ultimul rând, kurzii din Europa solicită constant eliberarea liderului istoric al PKK, Abdullah Ocalan, aflat în detenție pe viață, în Turcia, încă din anul 1999. Acesta este și cazul protestului pașnic din martie 2017, de la Frankfurt, la care au participat 30.000 de kurzi care afișau imaginea lui Ocalan și dar simboluri ale PKK.
În consecință, implicarea kurzilor rezidenți pe continentul european în ample mișcări de stradă (organizate de diversele organizații reprezentative ale kurzilor), lupta dusă de YPG și PKK contra Daesh (care s-a soldat cu sacrificiul a mii de kurzi), promovarea egalității de gen, precum și a libertății religioase într-o zonă precum Orientul Mijlociu, utilizarea unor sintagme bine alese pentru lupta din Rojava dintre YPG și armata turcă („Rezistența de Onoare”) au atras simpatia cetățenilor europeni, dar și a reprezentanților unor partide politice europene. Acestea din urmă au solicitat UE să ia atitudine față de intervenția Turciei din Rojava și pentru protejarea kurzilor.
În scopul contracarării acuzațiilor de terorism din partea Turciei, reprezentanții organizațiilor kurde amintesc sacrificiul pe care l-au făcut în lupta contra Daesh, sacrificiu care a constat viaţa a peste 10.000 de luptători, la care se adaugă și mai mulți răniți.
Contrapropaganda turcă
În replică la demersurile kurzilor și organizațiilor kurde, Guvernul Turciei afirmă constant că PKK, YPG, precum și alte organizații kurde au ca obiectiv realizarea secesiunii prin luptă armată și sunt în fapt organizații teroriste care trebuie eliminate.
Turcia a reacţionat prompt la expoziția fotografică din anul 2016 care prezenta zona de nord-est a Siriei, controlată de YPG, organizată chiar în cadrul Parlamentului European (PE) de Thomas Schmidinger, lector la Universitatea din Viena. Turcia a acuzat instituția europeană de încurajare a terorismului prin permiterea reprezentării „Rojava în Parlamentul European”. În expoziție erau incluse şi imagini ale gherilelor YPG și YPJ. Ministrul de externe turc, Mevlut Cavuşoglu a afirmat că PE a devenit „instrument pentru propaganda unei organizații teroriste”.
Acuzații la adresa statelor occidentale care simpatizează cu militanții kurzi, sau care nu manifestă promptitudinea dorită de Ankara în sancționarea demersurilor organizației teroriste, au venit și de la forul superior, președintele Erdogan. Răspunzând criticilor europene referitoare la lansarea Operațiunii Izvorul Păcii, Erdogan a întrebat, ironic, țările vestice „De când ați început să vă aliați cu teroriștii?”.
Nu în ultimul rând, în lupta lor contra PKK și afiliaților săi, reprezentanții statului turc acuză că susținătorii organizațiilor teroriste kurde circulă liber în Europa și colectează fonduri în beneficiul acestora.
Totodată, statul turc folosește instrumentele media avute la dispoziție (precum Agenția de stat Anadolu) pentru a își propaga mesajele prin care solicită țărilor europene să adopte măsuri de securitate mai ferme față de grupurile teroriste ale PKK, care în opinia sa sunt responsabile de acțiuni violente în Europa.
Pe de altă parte, grupuri de susținători turci ai intervenției militare din Rojava, stabiliți în Europa, au organizat contramanifestații la cele ale kurzilor, ceea ce a dus la apariția unui număr de victime în ambele tabere, dar și în rândul forțelor de ordine.
Conflictul continuă
În prezent se desfăşoară un nou episod din conflictul kurdo-turc, despre care se poate aprecia că este departe de final. Ankara nu va permite și se va opune prin orice mijloace (inclusiv specifice contrapropagandei) oricăror demersuri de independență sau autonomie manifestate de comunitățile de kurzi găzduite de Turcia, Siria, Irak și Iran. PKK își va continua lupta, atât clasică (de gherilă), cât și diplomatică și juridică. PKK va căuta, desigur, să scape de eticheta de organizaţie teroristă, demersuri în acest sens fiind deja inițiate cu perspective de succes.
La începutul anului 2019, procurorii belgieni au inițiat demersuri pentru judecarea unui număr de aproximativ 30 de persoane (suspectate de legături cu PKK), pentru presupuse campanii de recrutare a tinerilor, derulate atât pe cuprinsul Belgiei cât și în restul Europei. Tinerii au fost conduși ulterior, conform procurorilor, în tabere, pentru a fi instruiți în tehnici de luptă. Totuși, o instanță din Bruxelles a decis că nu au fost identificate suficiente elemente pentru a concluziona că PKK se face vinovată de acuzații de terorism.
În replică, ambasadorul belgian la Ankara a fost convocat imediat de Ministerul de Externe turc pentru a îi fi împărtășită dezaprobarea statului, care apreciază că decizia instanței oferă organizațiilor teroriste oportunități periculoase, scrie Intelligence.
#SRI, #analiza, #terorism, #militantism, #PKK, #Turcia, #Intelligence, #RaduTudor
