Bursa de Valori Bucureşti reprezintă principala instituţie a pieţei de capital autohtone, precum şi locul unde managementul riscului e mobilizat în profitul prosperităţii, a declarat, joi, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, la evenimentul aniversar prin care BVB sărbătoreşte 140 de ani de la înfiinţare.
“Dat fiind imperativul actual al protejării stabilităţii financiare naţionale, am ales să vorbesc astăzi despre relaţiile dintre Bursa de Valori Bucureşti şi Autoritatea de Supraveghere Financiară din această perspectivă. Dacă Autoritatea este un pivot normativ esenţial al sistemului financiar românesc, Bursa de Valori Bucureşti reprezintă principala instituţie a pieţei de capital autohtone. Dacă Autoritatea se situează sub semnul prudenţei instituţionale, BVB este locul unde managementul riscului e mobilizat în profitul prosperităţii. În acord cu celebrul dicton al filosofului Seneca, potrivit căruia “norocul este ceea ce se întâmplă când pregătirea întâlneşte prilejul”, consider că între ASF şi BVB există o sinergie naturală pe care avem obligaţia de a o întreţine şi dezvolta. Astfel, dinamica tranzacţiilor de la BVB reprezintă nu doar o expresie a sănătăţii economice naţionale ci şi un indicator elocvent pentru eforturile de supraveghere experimentate cu succes de ASF în ultimii ani. Nu este, deci, surprinzător faptul că, într-un moment atât de critic pentru pieţele şi serviciile de investiţii financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară tinde să imprime şi Bursei priorităţile sale de acţiune. Astfel, ASF se concentrează pe îndatoririle de a supraveghea evoluţia pieţelor, de a monitoriza, înţelege şi evalua riscurile nu numai la adresa investitorilor, dar şi a pieţelor şi stabilităţii financiare”, a spus Nicu Marcu.
Preşedintele ASF a afirmat că, într-o lume traversată de bulversări economice şi politice structurale, ar trebui să privim cu precauţie la modul în care se manifestă economia globală şi cea autohtonă şi să acţionăm cu prudenţă pentru păstrarea stabilităţii financiare.
“Dacă anul 2022 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru economia globală, previziunile legate de perenizarea recesiunii în 2023 se fac din ce în ce mai mult auzite. OECD subliniază chiar că perspectivele pentru economia globală s-au “întunecat” şi acest lucru a fost exacerbat şi de invadarea Ucrainei. Toate prognozele iniţiale cu privire la caracterul tranzitoriu al inflaţiei s-au dovedit excesiv de optimiste, iar creşterea preţurilor şi recesiunea rămân ameninţările principale pentru economiile lumii. În astfel de vremuri incerte, stabilitatea financiară a generaţiei prezente dar şi a generaţiilor viitoare depinde foarte mult de nivelul de cunoaştere şi de corecta utilizare a produselor şi serviciilor financiare. În raport cu BVB, Autoritatea de Supraveghere Financiară rămâne consecventă misiunii sale strategice. Această misiune vizează stabilitatea financiară a celor trei pieţe supravegheate prin dezvoltarea lor în acord cu exigenţele economiei de piaţă, insistând în mod particular pe interesul publicului larg, consumator de produse şi servicii financiare”, a declarat Nicu Marcu.
El a menţionat că, precum sectorul asigurărilor sau cel al fondurilor de pensii, pieţele de capital revendică un rol crucial în peisajul financiar al oricărei economii capitaliste contemporane. Bursele alimentează economiile locale şi globale, ajută la alocarea riscurilor şi promovează sănătatea şi stabilitatea financiară.
“Dacă ne raportăm la starea actuală a economiei prin prisma riscurilor şi vulnerabilităţilor ce îi sunt asociate, comunicarea şi coordonarea între ASF, BVB şi marile companii de servicii financiare este o prioritate comună. O astfel de coordonare cu valenţe proactive permite atât autorităţilor de reglementare cât şi actorilor financiari să recunoască şi să definească în timp util noile provocări, riscurile şi vulnerabilităţile asociate pieţelor financiare. Ei pot lua astfel decizii financiare sănătoase, în interesul acţionarilor şi în scopul dezvoltării sustenabile a economiei naţionale. Criza economică legată de pandemie a dus la niveluri istorice de contracţie economică iar rezistenţa pieţelor de capital a fost testată sever în ultimii ani. Din fericire, Bursa şi, în special, infrastructura pieţei de capital s-au menţinut pe poziţii. Aceasta nu este decât o confirmare a importanţei reformelor de reglementare adoptate după lecţia învăţată odată cu criza financiară din 2008”, a spus Nicu Marcu.
Preşedintele ASF susţine că digitalizarea, cât şi factorii ESG transformă rapid modul în care operează sectorul financiar, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să dea tonul modului de adaptare la aceste realităţi.
“Suntem conştienţi de riscurile la care sunt expuşi investitorii în timp ce sunt forţaţi să traverseze aceste transformări ale mediului economic şi financiar. Este limpede că inovaţia tehnologică şi digitalizarea sunt factori de dezvoltare a pieţelor financiare. Datorită lor, serviciile financiare operează un proces de schimbare a lanţului valoric tradiţional, adoptând tehnologia blockchain şi cloud, precum şi noile modele de distribuţie digitală şi noile FinTech. Această transformare a fost accelerată de măsurile de combatere a pandemiei Covid 19 şi a condus adesea spre o eficientizare a serviciilor dar şi a costurilor. Atragerea mai multor investitori de retail pentru a participa pe pieţele financiare este un lucru bun şi este un obiectiv-cheie şi al strategiei de dezvoltare a pieţei de capital din România. Dar în acest proces au apărut şi noi categorii de riscuri şi vulnerabilizări ale unor segmente socio-economice consumatoare de servicii şi produse financiare. ASF a sesizat faptul că “game-ificarea” excesivă şi promovarea unor false strategii de investiţii, prin instrumentalizarea influenţei reţelelor sociale, au avut efecte ambivalente asupra încrederii publicului în digitalizarea tranzacţiilor bursiere. Din acest motiv, atât ASF cât şi BVB au lansat repetate avertizări către consumatorii de servicii şi produse financiare. Continuăm să facem acest lucru fără întrerupere, în scopul protejării investitorilor şi al asigurării stabilităţii financiare. Autoritatea de Supraveghere Financiară nu va pune piedici inovaţiei dar va face tot ce este necesar pentru a stopa comportamentele abuzive, înşelătoare şi ilegale. Totodată, combinăm aceste eforturi cu acţiuni sporite de educaţie financiară pentru a creşte gradul de conştientizare a societăţii cu privire la riscurile noi, apărute pe pieţele financiare”, a menţionat Nicu Marcu.
El a spus că un imperativ al supravegherii şi reglementării pieţei de capital şi al celorlalte sectoare financiare pe care le supraveghează ASF este dat de cerinţele detaliate de raportare, pe cât de mult posibil în timp real. Analiza eficientă a riscurilor nu se poate realiza decât utilizând date precise şi actualizate.
“Aşa după cum am enunţat şi cu alte ocazii, este nevoie de o doză de “patriotism economic” în ceea ce priveşte susţinerea Bursei şi în orientarea investiţiilor către active solide din economia naţională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naţionalistă reacţionară la adresa provocărilor economiei globale. Şi nici despre o retorică populistă. Redefinit în contextul analizelor dedicate crizei economice din 2008, de către economişti cunoscuţi, termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieţei. Menit să rezolve tensiunea dintre interdependenţa economică internaţională şi teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spaţiului economic românesc, în faţa acţiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică şi statul de drept. Unul dintre obiectivele majore ale ASF este dezvoltarea durabilă a pieţei de capital din ţara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, Autoritatea are în vedere identificarea tuturor instrumentelor şi activităţilor care asigură premisele creşterii atractivităţii pieţei de capital din România pentru investitori şi pentru emitenţi, cu respectarea corespunzătoare a principiilor de transparenţă şi de protecţie a investitorilor pe piaţa de capital. Prin aceasta, Autoritatea doreşte să contribuie la creşterea lichidităţii pieţei de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacţionate şi a operaţiunilor derulate în cadrul acesteia”, a declarat Nicu Marcu.
Conform preşedintelui ASF, bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei româneşti, un important izvor de finanţare al acesteia şi o platformă de tranzacţionare a pachetelor de acţiuni ale celor mai importante şi atractive companii româneşti. Dezvoltarea economiei naţionale nu poate avea loc fără o consolidare serioasă şi durabilă a pieţei de capital autohtone.
“De aceea, ţin să asigur conducerea BVB, pe investitorii actuali şi pe cei potenţiali, pe antreprenorii români şi întreaga comunitate a pieţei de capital din România că această colaborare între ASF şi BVB se prezintă ca o investiţie in viitor. Căci, aşa cum noua deviză a BVB o reiterează, “viitorul aparţine celor care investesc în el”, nu pot să urez decât succes Bursei”, a mai spus Nicu Marcu.
