Ce perturbări va aduce vortexul polar
Experții în climatologie au observat o perturbare excepțional de timpurie a vortexului polar, o zonă de joasă presiune atmosferică situată deasupra polilor, un fenomen ale cărui consecințe sunt încă ‘incerte’ pentru starea vremii în Europa, au precizat agențiile meteorologice din Franța și Regatul Unit pentru AFP.
Vortexul polar este un vast fenomen ce constă în vânturi foarte puternice, care se manifestă la altitudini cuprinse între 10 și 50 de kilometri deasupra Arcticii în timpul iernii din emisfera nordică. Variațiile apărute în intensitatea sa și în configurația sa (formă, temperatură etc.) pot avea consecințe asupra stării vremii din Europa, determinând, de exemplu, o scădere importantă a temperaturilor.
‘Modelele computerizate indică o perturbare majoră a vortexului în atmosfera înaltă (între 10 și 50 de kilometri altitudine) în acest început al lunii noiembrie’, care ‘nu s-a mai produs înainte de sfârșitul lui noiembrie (…) din anii 1950’, a transmis Météo France.
Această perturbare apare, cel mai adesea, în ianuarie sau în februarie.
O astfel de precocitate ‘este excepțională’, a declarat Grahame Madge, purtător de cuvânt al Met Office din Regatul Unit. O posibilă explicație ar fi ‘amplitudinea fenomenului El Nino din Pacific’ în acest an, a adăugat el.
Met Office a explicat că o slăbire a vortexului, cauzată mai ales de o încălzire stratosferică, poate să crească probabilitatea ca aerul mai rece să coboare din Arctica spre sud, precum și să determine o perturbare a regimului vânturilor de vest, ducând la o vreme mai secetoasă.
În acest moment, Météo France estimează că urmările pentru starea vremii rămân ‘foarte incerte’ în Franța și ‘vor depinde de modul în care va evolua perturbarea’.
Fenomenul ar putea ‘să sporească în următoarele săptămâni’ diferențele de temperatură dintre nordul și sudul Europei, cu o vreme mai rece în nord și mai caldă în sud, a adăugat agenția franceză.
Însă această precocitate ar putea, de asemenea, să genereze efecte ‘mai puțin marcante’ decât atunci când perturbarea se produce în plină iarnă, a precizat Grahame Madge.
‘Într-adevăr, temperaturile din regiunile care reprezintă sursa acestor mase de aer, precum Siberia și Arctica, nu sunt încă la fel de scăzute precum cele care vor exista în februarie’, a explicat el.
De asemenea, ‘va trebui ca un anumit număr de elemente să se manifeste într-o ordine precisă pentru ca noi să putem să resimțim efectele, iar o astfel de evoluție nu este deloc garantată’, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Met Office, citat de Agepres.
