Joe Biden a lansat din nou joi un avertisment sumbru şi solemn cu privire la soarta democraţiei americane, de data aceasta atacându-l foarte direct pe Donald Trump, în timp ce campania pentru alegerile prezidenţiale din 2024 tocmai a căpătat o nouă dimensiune, comentează AFP.
El a afirmat că ideologia adversarului său republican şi a partizanilor săi “ameninţă însăşi esenţa naţiunii noastre”.
“Democraţiile nu mor neapărat prin forţa armelor. Ele pot muri când oamenii tac, când oamenii nu se mobilizează sau când nu condamnă atacurile împotriva democraţiei. Când oamenii sunt dispuşi să abandoneze ceea ce este mai preţios pentru că se luptă cu frustrarea, deziluzia, oboseala, cu un sentiment de excludere”, a spus preşedintele democrat.
Pentru acest discurs, al patrulea potrivit Casei Albe pe care îl consacră temei democraţiei, Joe Biden a mers în Arizona, fief electoral al fostului senator republican John McCain.
Democratul de 80 de ani, candidat pentru un al doilea mandat, a fost legat de fostul erou de război printr-o prietenie trecând peste diviziunile partizane, simbol, în opinia sa, al valorilor ameninţate de republicanul Donald Trump.
Favorit detaşat al primarelor republicane, fostul preşedinte este acuzat de justiţie că a jucat un rol în asaltul asupra Capitoliului la Washington pe 6 ianuarie 2021 şi că a încercat să inverseze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020.
În discursul său, Joe Biden a pronunţat numele adversarului său, fapt rar, şi a preluat de câteva ori fragmente din discursurile lui Trump pentru a le denunţa.
“Trump spune că Constituţia i-a dat, citez, dreptul de a face ce vrea ca preşedinte”, a afirmat democratul, denunţând o “noţiune periculoasă”, atacând şi răspândirea “teoriilor conspiraţiei” de către adversarul său şi dorinţa acestuia de a dezbina ţara.
El a apreciat că predecesorul său “nu a fost ghidat de Constituţie, de simţul datoriei sau de respectul faţă de compatrioţi, ci de răzbunare şi ranchiună”.
Joe Biden a citat şi această propoziţie rostită de Donald Trump în martie înaintea unei conferinţe a Partidului Republican: “Vă voi răzbuna”.
“Fără îndoială că Partidul Republican este astăzi dirijat (…) de trumpişti”, a spus Joe Biden, în acest discurs care a coincis cu prima zi a unei anchete de demitere condusă împotriva sa de parlamentari republicani.
Preşedintele a fost deosebit de indignat de “tăcerea asurzitoare” a republicanilor după remarcile “pline de ură” ale lui Donald Trump împotriva şeful Statului-Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley.
Omul de afaceri republican a sugerat că acesta din urmă s-a făcut vinovat de trădare şi a indicat că un astfel de act ar putea fi pedepsit cu moartea.
“Cu cât votează mai mulţi oameni, cu atât se implică mai mult întreaga naţiune, cu atât democraţia va fi mai puternică”, a mai spus Joe Biden, care s-a chinuit până acum să genereze entuziasm în sondaje, în principal din cauza vârstei sale.
La Tempe, preşedintele american a fost interpelat de un alegător care l-a criticat pentru că nu a declarat “starea de urgenţă climatică”. Joe Biden i-a promis că se va întâlni cu el după discursul său dacă este de acord facă linişte şi a continuat spunând: “Democraţia nu este niciodată uşoară, tocmai am avut demonstraţia” acestui lucru.
Joe Biden a făcut din apărarea “sufletului” Americii o axă majoră a duelului său împotriva lui Donald Trump în 2020, prin urmare intenţionează să facă campanie pe aceeaşi temă înainte de alegerile prezidenţiale din 2024.
Bătălia electorală dintre cei doi a căpătat o nouă dimensiune săptămâna aceasta, când au vizitat, unul după celălalt, în regiunea Detroit (nord), leagănul industriei auto americane.
În timp ce marele sindicat UAW a lansat o grevă fără precedent împotriva a trei mari producători auto, Joe Biden a participat la un pichet de grevă în faţa porţilor unei fabrici a General Motors, fapt nemaivăzut pentru un preşedinte american.
Donald Trump a vizitat o mică fabrică, care nu face parte din rândul sindicatului.
Fiecare urmăreşte să seducă electoratul popular, şi în special clasa muncitoare albă, al cărei vot ar putea fi decisiv în 2024, mai scrie AFP, preluată de Agerpres.
