Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a iniţiat şi transmis, alături de omologii din alte 10 state membre UE, propunerea de includere pe agenda Consiliului Afaceri Externe a unei dezbateri privind conflictele prelungite din regiunea Mării Negre. Scrisoarea pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenţie sporită soluţionării paşnice şi durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă şi vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alţi parteneri internaţionali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate.

”Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniştrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniştrilor de externe europeni, a unei discuţii aprofundate cu privire la rolul UE în soluţionarea conflictelor prelungite/îngheţate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre”, transmite MAE.

Scrisoarea vine în continuarea demersurilor întreprinse recent de şeful diplomaţiei române în cadrul reuniunilor miniştrilor de externe europeni şi în contextul contactelor cu omologi din UE şi parteneri din vecinătate. Cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat provocările reprezentate de persistenţa unui arc de instabilitate în vecinătatea imediată a UE, în regiunea Mării Negre, generat de existenţa unui lanţ de conflicte prelungite, aflate fie în formă activă sau aşa-zis „îngheţate”, cu efecte negative directe asupra stabilităţii şi securităţii regionale şi a Europei în general, precum şi asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăţilor şi prosperităţii cetăţenilor din regiunile respective. Astfel, la reuniunea CAE de la Luxemburg din octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a propus includerea acestei teme pe agenda unei viitoare reuniuni.
Scrisoarea, iniţiată de ministrul român al afacerilor externe, pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenţie sporită soluţionării paşnice şi durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă şi vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alţi parteneri internaţionali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate, aceasta fiind o precondiţie pentru o voce puternică şi credibilă a UE pe scena internaţională.
În opinia împărtăşită de co-semnatarii scrisorii, discuţia miniştrilor de externe ar trebui să vizeze, în special, instrumentele şi posibilităţile de punere în aplicare de o manieră integrată a formatelor şi instrumentelor disponibile, astfel încât Uniunea Europeană să fie capabilă să ofere un răspuns mai eficient obiectivelor sale de promovare a păcii, stabilităţii şi prosperităţii în vecinătatea imediată.

”România va continua să aibă un rol activ în promovarea liniilor de acţiune de natură să profileze o angajare vizibilă şi eficientă a Uniunii Europene în Vecinătatea Estică”, precizează MAE, potrivit news.ro

„Dacă ne uităm ce reprezintă astăzi flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, care în partea sa de sud include regiunea Mării Negre, interconexiunea geopolitică şi geoeconomică cu Mediterana de Est, cu Orientul Mijlociu, cu Caucazul de Sud, toate fac din Marea Neagră, în continuare, o parte dintr-un arc de instabilitate, până la urmă, care preocupă şi trebuie să preocupe în cel mai înalt grad şi NATO, şi Uniunea Europeană. Acest arc de instabilitate este adesea alimentat, instrumentalizat de oponenţii traseului nostru european şi euroatlantic, ceea ce creează dificultăţi şi pentru partenerii noştri din regiune, partenerii noştri apropiaţi care încearcă să obţină prin eforturi deseori mai puţin cunoscute publicului larg un viitor mai bun, mai prosper şi mai european”,

afirma Aurescu la sediul Academiei Române, la lansarea „The Geopolitical Black Sea Enciclopaedia”, editată în România şi tipărită de Cambridge Scholars Publishing.

—————————–

Zona Mării Negre a devenit și mai îngrijorătoare pentru NATO în ultimii ani, iar alianța Nord Atlantică are unele carențe în zonă și în alte locuri pe care trebuie să le remedieze, este de părere generalul american (r) Curtis ‘Mike’ Scaparrotti, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR). Scaparrotti apreciază că România a făcut prin modernizare forțelor sale „pași îndrăzneți”, dar NATO și SUA au nevoie de a întări capabilitățile din zona Mării Negre, Polonia și țările Baltice. Cât de mult va conta pentru NATO și apărarea în Europa schimbarea administrației de la Washington?

Politica de securitate a SUA în Europa va continua indiferent de administrație, fie că e vorba de abordarea din România, Polonia sau alte state, însă unele decizii anunțate de președintele Trump ar putea fi revizuite de noua echipă Biden, crede generalul (r) american de patru stele Curtis ‘Mike’ Scaparrotti, fost lider al comandamentului SUA în Europa și fost comandant suprem (2016 – 2019) al forțelor NATO în Europa (SACEUR) într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro.

„În opinia mea, deciziile de a retrage unele trupe din Europa nu sunt în concordanță cu structura de descurajare pe care SUA trebuie s-o mențină în Europa. Retragerea regimentului al 2-lea cavalerie din Europa nu e un lucru pozitiv. Cred că atunci când va fi analizată această decizie, unele lucruri vor fi schimbate” a spus Scaparrotti.

Potrivit generalului american, există câteva poziții cheie în Europa pentru Statele Unite, printre care și România și zona Mării Negre, iar sporirea capacităților și mărirea numărului de trupe va continua.

„Noi (SUA) ne-am tot uitat să mutăm mai multe forțe în Est. Sunt unele capabilități despre care știam, încă de pe vremea când eram SACEUR, că vor fi de ajutor pentru apărare și descurajare în unele zone. Din acest motiv că poziția noastră în Polonia, în țările Baltice și în zona Mării Negre va continua”, a detaliat Scaparrotti.

„O administrație Biden cred că are o perspectivă mai transatlantică. Biden prețuiește și înțelege importanța parteneriatului nord-atlantic. Din acest motiv cred că vom vedea că președintele va întinde mâna încă de devreme către NATO, către Europa și către Uniunea Europeană în ideea de a repara unele tensiuni ce au apărut în ultima vreme și să reasigure aliații europeni de angajamentul SUA pentru NATO și Articolul 5”, a răspuns fostul comandant suprem al NATO în Europa.Cât privește dislocarea de forțe, generalul american crede că e normal ca o noua administrație să-și revizuiască postura pe apărare.

„Se întâmplă cu toate administrațiile și cred că vom vedea unele schimbări față de ce s-a anunțat, dar chiar și-așa nu cred că vor fi mari schimbări”, a spus Scaparrotti.

Potrivit acestuia, dislocările și mutările de trupe și capabilități în Polonia, spre exemplu, vor rămâne pe același curs.

„Sunt parte dintr-un un plan pe termen lung pentru a ne spori postura de apărare. Nu doar în Polonia, ci și în țările Baltice, în zona Mării Negre, în România și Bulgaria. Ne-am luat acest angajament și există o nevoie de aceste forțe (adiționale)”, a declarat generalul american.

Fostul SACEUR crede că un lucru major pe care NATO trebuie să-l facă este să-și dezvolte elementele relevante pentru mediul de securitate din prezent.„Apărarea antirachetă e un astfel de element unde există un decalaj, o gaură pe care trebuie să o umplem. Avem nevoie de un sistem de apărare antiaeriană stratificat, care este interconectat și interoperabil, interschimbabil și cu care să să realizăm o rețea, inclusiv cu senzori la sol, pe mare și în aer”, a detaliat Scaparrotti.

„Există un avans pe acest segment în statele din est, dar în special în Polonia și România. Interoperabilitatea e un aspect foarte important. Cu cât putem reduce numărul de sisteme diferite și suportul logistic necesar pentru aceste sisteme și și cu cât avem o mai mare capabilitate de a le integra într-o rețea, cu atât mai agili putem fi și cu atât mai mult putem fi nu doar o forță de descurajare, ci chiar și o forță de luptă”, a mai declarat generalul american.

Întrebat ce poate face o țară precum România pentru a sprijini eforturile NATO în zona Mării Negre, Scaparrotti a ținut să evidențieze progresele pe care țara noastră deja le-a făcut, dar a subliniat și că situația din Marea Neagră a devenit „mai îngrijorătoare” și față de perioada când era el la conducerea forțelor aliate.„România a făcut pași foarte îndrăzneți. Modernizarea forțelor și îmbunătățirea infrastructurii ajută NATO și SUA să staționeze, să mobilizeze și să direcționeze forțe militare. Modernizarea militară ajută foarte mult pentru amenințările din zona Mării Negre”, a spus Scaparrotti.

„Marea Neagră e o zonă strategică, e de o importanță evidentă pentru Rusia. Situația a devenit și mai îngrijorătoare chiar și față de perioada când eu eram SACEUR. Vedem o sporire a forțelor rusești, împreună cu modernizarea lor. Vedem o Rusie mult mai hotărâtă și insistentă din acest punct de vedere”, a spus Scaparrotti.

Acesta a mai subliniat și faptul că în ultima perioadă există și situația delicată cu Turcia care „face cooperarea din cadrul Alianței mai dificilă decât ar trebui să fie”.

„Stabilirea forțelor rotaționale aeriene și navale în zonă, punerea la punct a unui cartier general de coordonare NATO în zona Mării Negre, atenția pe care a primit-o zona Mării Negre, planificarea strategică pentru apărare și descurajare – toate sunt pași importanți pe care NATO i-a luat. Știm destul de bine de ce avem nevoie”, a mai detaliat Scaparrotti.

Întrebat cum vede ideea unei Armate Europene, fostul comandant suprem al forțelor NATO în Europa crede că un astfel de efort ar putea slăbi Alianța Nord-Atlantică din prisma resurselor alocate.

„O forță de apărare europeană care e complementară, care își construiește propriile sedii, care drenează din capabilități și devine un duplicat a ceea ce avem deja în NATO cred că e o cale greșită pe care s-o luăm. NATO trebuie să rămâne în centrul apărării euroatlantice. Standardele sale trebuie să fie standardele noastre și trebuie să eliminăm orice duplicat. E și așa dificil cum e acum să ne permitem apărarea de care avem nevoie în cadrul actual”, a spus Scaparrotti.

Cât privește viitorul NATO, generalul american se declară un optimist „în principal pentru că NATO a avut succes timp de 70 de ani prin abilitatea sa de a se adapta, de a se schimba”.

„Dacă ne uităm la ce a făcut NATO doar din 2014, de când Rusia a capturat [părți din] Ucraina, eu cred că e remarcabil câte schimbări au avut loc într-o perioadă atât de scurtă de timp și care au nevoie de acordul a 30 de state. Cred cu tărie într-un NATO puternic și cred că e cel mai bun răspuns pentru această lume complexă în care trăim. Nimeni nu poate pe cont propriu, inclusiv Statele Unite”, a mai spus Scaparrotti.

Despre situația îngrijorătoare privind securitatea în zona Mării Negre au mai avertizat și alți foști comandanți NATO, care au atras atenția că alianța trebuie să se concentreze mai puternic asupra eforturilor din zonă.Generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR) spunea și el recent că NATO este în prezent într-un „război sub linii” cu Rusia, iar Marea Neagră este unul din puncte fierbinți unde alianța nu este pregătită să facă față amenințărilor.

Breedlove atrăgea atenția că NATO duce lipsă de senzori și capabilități adecvate să contracareze amenințarea Rusiei în Marea Neagră, iar România, într-o perioadă de criză economică în urma pandemiei, va trebui „să prioritizeze la sânge” cheltuielile pentru apărare, scrie Victor Cozmei pe hotnews.ro

RELATED ARTICLESMORE FROM AUTHOR

1 COMMENT

  1. ministrul roman a trimis o scrisoare (un email, oare?) in care il roaga frumos pe unu, Borell, sa se discute treaba asta… tovarasi, sa facem o sedinta… Dar, mai mult de atit, al nostru chiar a discutat cu inca 9 ministri de prin-prejur si toti vor sedinta! Uluitor, excelenta veste! O activitate prodigioasa!

    Avem traditie in a ne ruga: pe la 1780, in repetate rinduri, se ducea Horea (Vasile Nicola Ursu) la Viena sa-l roage pe imparat una-alta… chestia a avut desigur efectul scontat, cooperarea cinstita si cu buna-credinta europeana are radacini adinci si functioneaza si azi, de pe la 1054 incoace e asa o empatie intre Est si Vest … ceva de speriat (rusii)!

Leave a Reply to vicontele de ghenceaCancel reply