O parte din angajaţii unei firme de confecţii din Focşani care şi-a întrerupt temporar activitatea, ca urmare a numărului crescut de cazuri confirmate de coronavirus din judeţul Vrancea, continuă să vină la muncă, în sistem voluntar, pentru a lucra halate de protecţie ce sunt donate Unităţii de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Focşani.

“Am întrerupt temporar activitatea de producţie în fabricile noastre, ca urmare a numărului crescut de cazuri de infectare cu COVID-19 confirmate la nivelul judeţului Vrancea. Am luat această decizie pentru a ne proteja angajaţii, dar unii dintre aceştia s-au oferit voluntar pentru a lucra halate pentru spital. Vineri am avut o sută de angajaţi care au venit la muncă şi am lucrat 1.500 de halate pe care le-am donat la UPU Focşani. Continuăm această activitate de voluntariat şi în zilele care vor urma şi vom dona halate la instituţii medicale până la momentul în care nu va mai fi nevoie sau până când oamenii vor veni la muncă”, a declarat, pentru AGERPRES, proprietarul firmei de confecţii, Doru Simiz.

Potrivit acestuia, halatele de protecţie au fost realizate în colaborare cu spitalul, dintr-un material care a permis sterilizarea şi poate asigura o protecţie adecvată personalului medical.

Proprietarul firmei spune că nu a luat în calcul posibilitatea producerii la scară largă a echipamentelor de protecţie, chiar dacă, înainte de a-şi închide porţile, în fabrică s-au lucrat şi măşti.

“Nu luăm în calcul să producem pe viitor echipamente de protecţie. Am mai făcut şi nişte măşti. Unele le-am scos la vânzare, dar nu vorbim de măşti sterile, care să respecte regulile medicale. Le-am oferit cetăţenilor sau companiilor care ne-au solicitat pentru că doresc să-şi protejeze cât de cât angajaţii”, a spus Simiz.

Firma condusă de acesta şi familia sa deţine trei fabrici de confecţii, două în Vrancea şi una la Tecuci, cu peste 900 de angajaţi, care vor intra în perioada următoare în şomaj tehnic. Producătorul de textile este unul dintre cei mai mari exportatori din judeţul Vrancea şi a avut de-a lungul anilor contracte cu Marea Britanie, Italia, Franţa sau Spania, lucrând pentru nume celebre din industria modei.

PS : Citind aceasta stire, am si o bucurie si o tristete. Bucurie ca oamenii muncesc voluntar pentru spitale. Tristete pentru statul nu a dat pana acum bani, facilitati si comenzi pentru cele peste 100 de fabrici de textile din Romania sa inceapa de luni productia masiva de masti si combinezoane. Statul, ca de obicei, se misca greoi in plan economic si nu intuieste nevoile de acest gen in situatie de criza. Dar si proprietarii de fabrici de textile ar trebui sa inceapa din fonduri proprii productia. De masti si combinezoane va fi nevoie cel putin un an acum incolo. De ordinul milioanelor pe luna ! Nu va pierde nimeni bani !

Intre timp, am vazut si acest articol din Ziarul Financiar care confirma ce spun mai sus :

ANALIZĂ. România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie, inclusiv pentru sectorul medical

♦ „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut.“ ♦ Statul a semnat acorduri-cadru pentru furnizarea de echipamente de protecţie cu firme care aduc produsele din import ♦ Termenele de livrare ajung până la 90 de zile, în condiţiile în care medicii arată că se echipează „cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă“.

România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie pentru diferite domenii, de la industrie grea la minerit, cu o cifră de afa­ceri cumulată de 471 mil. lei în 2018 şi cu 4.500 de angajaţi, arată datele centralizate de confidas.ro, platformă de analiză a riscului financiar al companiilor. Firmele au ca si cod CAEN declarat: fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru (cod 1412) si intra toate, după codul CAEN in industria prelucrătoare.

Trotuştex din Bacău, cu acţionari italieni,  este cea mai mare firmă producătoare de echipamente de protecţie şi uniforme, cu afaceri de peste 40 de milioane de lei în 2018. Compania ar putea produce, dacă ar fi solicitată, echipamente pentru personalul medical care reclamă în aceste zile lipsa dotărilor necesare, de la măşti la halate şi combinezoane. Până acum însă, Trotuştex a lucrat pentru firme din străinătate, inclusiv pentru Italia, puternic afectată de pandemie.

Pentru a produce, este nevoie de materie primă, greu de găsit în această perioadă, iar în acest sens guvernul ar avea un cuvânt de spus, pentru a facilita aprovizionarea.

Trotuştex are cinci fabrici de confecţii în România, la Târgu-Trotuş, Bogdăneşti, Comăneşti, Buhuşi şi Giurgiu. În total, compania are peste 800 de angajaţi. Anual, Trotuştex produce 300.000 de uniforme, la care se adaugă 150.000 de haine create în sis­tem lohn, pentru diferite branduri. În principal însă, compania produce articole de îmbrăcăminte de protecţie, militare, de pompieri, uniforme şi echipamente pentru diverse companii. Aproape totul pleacă însă la export.

Echipamente de protecţie pentru perso­nalul medical produce şi compania Matei Conf Grup din Bucureşti. „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut. Producem halate, cămăşi, combine­zoane. Suntem furnizori pentru spitale din România“, spune un reprezentant al com­paniei, contactat telefonic.

Cu afaceri de 23 mil. lei în 2018, Matei Conf Grup produce, potrivit datelor de pe site-ul companiei, tot echipamentul necesar pentru serviciile de ambulanţă şi uniforme medicale. Europrotect din Dolj este o altă companie care produce echipamente spe­cializate, viziere, măşti cu filtre.

Firmele româneşti nu au avut însă prea mult succes până acum în câştigarea licitaţiilor pentru furnizarea de echipamente destinate personalului medical, cel mai des fiind făcute selecţii pe criteriul preţului cel mai mic, chiar dacă acesta era al unor companii străine.

În condiţiile în care sistemul medical din România suferă, în aceste zile marcate de pandemia de coronavirus, din cauza lipsei echipamentelor necesare, producţia celor aproape 400 de fabrici ar putea fi adaptată astfel încât ceea ce iese de pe porţile lor să poată dota spitalele şi medicii.

Sorin Alexandru, un medic rezident de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă Craiova povestea recent, într-o postare pe Facebook, cum a fost nevoit să consulte pacienţi cu coronavirus, fiind ?echipat? cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă. Aceste situaţii îi expun pe medici foarte mult la infectarea cu coronavirus, dovadă fiind numărul mare de medici care au luat virusul, mai ales în spitalele din Suceava şi Focşani.

Statul român a încheiat până acum mai multe acorduri cadru cu furnizori de combinezoane, viziere, mănuşi, măşti de protecţie şi dezinfectanţi, potrivit site-ului Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate. Durata de livrare a tuturor acestor materiale ajunge însă până la 90 de zile calendaristice, iar aprovizionarea este în acest moment o urgenţă pentru personalul medical din România.