Home Articole Acum 100 de ani, un general francez venea sa salveze Romania

Acum 100 de ani, un general francez venea sa salveze Romania

3036
3
SHARE

Agentia nationala de presa Agerpres publica un documentar esential pentru istoria Romaniei moderne. Se implinesc 100 de ani de cand sosea la Bucuresti Misiunea militara franceza condusa de generalul Berthelot. Da, un artizan si un erou al Romaniei Mari este un general francez. Sper ca lectura sa fie suficient de lamuritoare si pentru acei ignoranti care au impresia ca Romania s-a nascut singura, aici, in batatura noastra. Fara ajutorul unor mari puteri, fara aliatii nostri europeni, n-am fi fost niciodata ce suntem azi. Noul tip de xenofobie promovata de politicieni pretinsi nationalisti arunca istoria Romaniei la gunoi si o imping intr-o influenta estica mascata. Noua generatie xenofoba din politica romaneasca ne duce in afara unei civilizatii europene pentru care au luptat Nicolae Balcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Carol I, Ferdinand. Si generalul Mathias Berthelot, un francez caruia noi romanii ii datoram enorm. Cititi istoria, nu va lasati manipulati !


 

La 3/16 octombrie 1916 sosea în România Misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931). Decizia Franței de a trimite în România o misiune militară, ca urmare a cererii exprimate de guvernul Brătianu, fusese luată în septembrie 1916.

Sosirea Misiunii militare franceze avea loc într-un moment dificil pentru trupele române. Intrată în război de partea Antantei, cu care semnase un Tratat de alianță la 4/17 august 1916, România a declanșat la 14/27 august 1916 ofensiva de eliberare a Transilvaniei, de-a lungul întregii frontiere muntoase cu Austro-Ungaria. Insuficienta susținere a acțiunii trupelor române de către Aliați, precum și o mai slabă pregătire a trupelor române în fața inamicului au dus ulterior la înfrângerea de la Turtucaia (24 august/6 septembrie) în fața ofensivei germano-bulgare, trecerea la defensivă în Transilvania, eșecul contraofensivei din sud, de la Flămânda (18 septembrie/1 octombrie), apoi retragerea trupelor pe frontiera muntoasă.

Generalul Henri Mathias Berthelot, absolvent al cursurilor Școlii Militare de la Saint-Cyr (1883) și ale Școlii Superioare de Război din Paris (1890), deținuse mai multe funcții, printre care de secretar al Comitetului de Stat Major (1907), subșef al Marelui Stat Major (1913-1914), comandant al Sectorului Soisson (1914-1915), al Diviziei 33 infanterie de rezervă (1915), al corpurilor 3 și 32 armată (1915-1916). Era, de asemenea, principalul colaborator al mareșalului F. Joffre la elaborarea planului de operații cu care Franța s-a angajat în Primul Război Mondial

La 3/16 octombrie 1916, generalul Berthelot și Misiunea franceză pe care o conducea erau primiți în gara Periș de înalte oficialități române, în frunte cu regele Ferdinand și cu primul-ministru Ion I.C. Brătianu. Misiunea militară franceză avea să fie prezentă în România timp de 18 luni. ”Din prima zi — nota Berthelot — m-am convins că trebuia să acționez repede. Trebuie să oprim peste tot ideea de retragere, să apărăm cu înverșunare, chiar pe frontieră, pământul național”. Generalul Berthelot a fost numit consilier militar al regelui Ferdinand.

foto-1-document-de-epoca-generalul-berthelot-si-generalul-eremia-grigorescuConform lucrării ”Berthelot și România/Berthelot et la Roumanie”, album apărut în 1997 la Editura Univers Enciclopedic, București (coordonator Dumitru Preda), sub egida Fundației ”Mărășești-Mărăști-Oituz” și a Fundației ”General Henri Mathias Berthelot”, scopul Misiunii militare franceze în România era definit astfel în ”Ordinul de misiune” din 28 septembrie 1916: 1. Generalul Berthelot va reprezenta pe lângă Marele Cartier General român pe generalul Joffre, comandantul-șef al armatei franceze; el urma să trateze în numele acestuia și ”potrivit instrucțiunilor sale, toate problemele interesând războiul de coaliție dus în prezent împotriva Puterilor Centrale și a aliaților lor”; 2. El urma să țină la curent Marele Cartier General Francez asupra situației materiale și morale a armatei române, asupra operațiilor în curs, ca și a proiectelor sale de manevră; totodată, el trebuia să asigure legătura necesară între Înaltul Comandament român și generalul Maurice Sarrail, comandantul-șef al Armatei aliate de la Salonic, Misiunea militară franceză, Misiunea militară franceză din Rusia; 3. Generalul Berthelot — se spunea în respectivul ordin — era pus la dispoziția Înaltului Comandament român în funcția de consilier tehnic; 4. Rolul ofițerilor francezi urma să fie stabilit de comun acord între generalul Berthelot și Statul Major General român.

Într-o notă telegrafică a atașatului militar român de la Paris, transmisă la București Ministerului de Război, se specifica: ”Din informațiile mele personale rezultă că membrii Misiunii militare franceze trimiși în România au fost aleși personal de comandantul suprem al armatei franceze. (…) Această misiune aleasă e compusă din ofițeri care părăsesc funcțiuni sau comandamente importante (…) majoritatea (…) au avut misiuni importante la trupă sau la statul-major în timpul marilor bătălii date pe frontul francez”.

Inițial, misiunea franceză a fost alcătuită din patru ofițeri de stat major, adjuncți ai șefului misiunii, nouă ofițeri instructori de infanterie (patru locotenent-colonei, doi maiori și trei căpitani), un ofițer superior instructor de cavalerie, cinci ofițeri superiori de artilerie, un locotenent pentru serviciul cifrului, în total 21 de ofițeri în frunte cu șeful misiunii. Până la începutul anului 1917, numărul acestora avea să crească în funcție de evoluția operațiilor și de necesitățile frontului român, producându-se, totodată, o schimbare a structurii și a rolului misiunii franceze. Cei 430 de ofițeri și 1.150 de soldați aveau să contribuie la ampla acțiune de refacere și de reorganizare a armatei române (decembrie 1916-iunie 1917).

Încă de la început, generalul Berthelot a participat în fiecare zi la prezentarea rapoartelor informative asupra operațiilor și a făcut vizite pe front, unde i-a cunoscut pe comandanții și pe ostașii români. A consiliat Marele Cartier General Român în vederea angajării bătăliei pentru București din noiembrie-decembrie 1916. După pierderea Capitalei a urmat retragerea spre Moldova. Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a părăsit capitala București, la 20 noiembrie, îndreptându-se spre Iași.

Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot a participat activ la acțiunea de reorganizare a armatei române, retrasă în Moldova, și la elaborarea planurilor de operații în vederea desfășurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane. În acest sens, generalul Berthelot a colaborat cu generalul Constantin Prezan, devenit în decembrie 1916 șef al Marelui Cartier General.

Biruințele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din iulie-septembrie 1917 au fost și un rezultat al reorganizării armatei întreprinse de generalul Berthelot.

”Țin să vă exprim întreaga mea recunoștință pentru serviciile făcute României de acești bravi ofițeri ai Misiunii franceze, demni de aceia care câștigă în acest moment victoria de la Verdun” spunea generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1, într-o telegramă transmisă generalului Henri Berthelot.

În cadrul Misiunii militare franceze, un rol deosebit de important l-au avut Misiunea Aeronautică și Misiunea Serviciului Sanitar. Membrii Misiunii Aeronautice franceze (în total aproximativ 300) au efectuat operații tehnice curente de întreținere a aparatelor de zbor, de instruire a personalului navigant românesc, realizând, totodată, diverse misiuni speciale, conform surse amintite. În ceea ce privește Misiunea Serviciului Sanitar, aceasta era alcătuită, în februarie 1917, din 88 de medici, în frunte cu medicul Claude Coullaud, peste jumătate dintre aceștia fiind chirurgi. Ulterior au mai sosit în România încă 16 medici. Toți aceștia au lucrat în sălile de operații și de tratamente din spitale.

Misiunea condusă de generalul Berthelot a fost nevoită să părăsească România la 9 martie 1918. În noiembrie 1918, generalul Berthelot a fost trimis în Balcani și a condus marșul unei armate aliate spre Dunăre, operând joncțiunea cu armata română și contribuind la alungarea trupelor Puterilor Centrale de pe teritoriul românesc (noiembrie-decembrie 1918).

Pentru meritele sale, generalul Berthelot a fost declarat ”cetățean de onoare al României”, la 21 mai 1917, în ședința solemnă a Parlamentului de la Iași.

De asemenea, statul român i-a acordat și 60 de hectare în comuna hunedoreană Unirea pe care, prin testament, Berthelot le-a lăsat Academiei Române împreună cu sumele depuse în băncile române, spre a fi folosite ”fie pentru studii și cercetări într-o universitate franceză, fie pentru cheltuieli de întreținere pentru completarea studiilor într-o mare școală franceză, civilă sau militară”.

Comuna Unirea a primit oficial denumirea de General Berthelot, la 30 octombrie 2001, printr-o hotărâre a Parlamentului României, în urma demersurilor promovate de asociația hunedoreană cu același nume.

La 5 iunie 1926, a devenit membru de onoare al Academiei Române.

3 COMMENTS

  1. Super tare!
    Nu uitati sa vizitati localitatea care ii poarta numele Generalului “Burtalau” asa cum ii spuneau localnicii si Geoparcul Dinozaurilor din Hateg.
    Am fost in vara si mi-a placut foarte mult, desi e loc si de mai bine.

  2. pacat ca in textul acesta nu apare si numele generalului Averescu. Sabotat de Prezan si de Berthelot (ca orice geniu, Averescu era cam nesupus), deloc simpatic masonilor franco-rusi a lui Bratianu, acest mare general roman impartaseste trista soarta a Maresalului Antonescu: rescrierea istoriei de catre invingatori.
    Ceea ce nu diminueaza cu nimic meritele celorlati protagonisti sau ceea ce au reusit sa faca in 1918… dar daca nici dupa 100 de ani nu putem spune adevarul intreg, e cam trist.

Leave a Reply