De mai mulți ani, în bisericile și catedralele franceze pot fi întâlnite călugărițe ortodoxe care vând icoane, păpuși matrioșka sau miere. Ele provin de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta din Minsk (Belarus) și prezintă aceste vânzări ca fiind un mijloc de finanțare a operelor lor caritabile. Mai puțini știu însă că mănăstirea lor sprijină deschis războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a participat la colecte de echipamente destinate soldaților ruși, scrie rfi.ro.
În mai 2023, Arhiepiscopia din Paris anunța o altă „expoziție cu vânzare” în parohia Saint-Léon, cu icoane, obiecte de artizanat, miere și ceaiuri din plante. În mai 2026, măicuțele belaruse au fost prezente la Biserica Ortodoxă Celtică din Saint-Dolay, în departamentul Morbihan. În timpul verii, ele au ținut timp de mai multe săptămâni un stand la Les Sables-d’Olonne, în Vendée, după cum a relatat o anchetă a publicației Ouest-France.
În spatele acestei activități caritabile se află însă o instituție al cărei sprijin pentru ofensiva rusă din Ucraina este în prezent amplu documentat. Din 2022, membri ai comunității au participat la colecte destinate militarilor ruși și la finanțarea de vehicule și echipamente.
Pentru Natallia Vassilevitch, teologă belarusă în exil și fondatoare a asociației „Viziunea Creștină”, care documentează de mai mulți ani activitățile mănăstirii, comunitatea își adaptează cu grijă discursul în funcție de publicul căruia i se adresează.
„Aceste contacte s-au creat încă de la sfârșitul anilor 1990, începutul anilor 2000. Pur și simplu încărcau o mașină, călugărițele plecau, ajungeau în parohii și spuneau: «Bună ziua, venim din Belarus, facem lucruri bune, ajutăm copiii. Putem vinde aici?» La orice eveniment ortodox, la orice sărbătoare religioasă, la orice târg de Crăciun: oriunde te-ai duce în Europa, mănăstirea își vinde produsele”, povestește Natallia Vassilevitch.
Potrivit acesteia, de-a lungul anilor, aceste călugărițe au reușit să construiască o adevărată rețea în întreaga Europă. În cadrul mănăstirii, numeroase călugărițe și colaboratoare vorbesc mai multe limbi străine. Structuri aflate în legătură cu comunitatea au fost înregistrate, de asemenea, în Germania și Polonia.
O anchetă a publicației belaruse de investigații Buro, publicată în 2024, descria această mănăstire ca pe un adevărat „holding comercial ortodox”, în jurul căruia gravitează mai multe entități juridice, zeci de puncte de vânzare și numeroase ateliere. În jur de 1.600 de persoane ar lucra în diferitele structuri legate de mănăstire.
Mașini și drone pentru militarii ruși
De la invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022, sprijinul mănăstirii pentru Rusia a devenit și unul material. Proiectul StopSEM, creat de „Viziunea Creștină”, documentează colectele în folosul militarilor ruși. O parte din aceste operațiuni trece printr-un grup intitulat „Ajutor pentru frați”, coordonat în cadrul mănăstirii de sora Alexandra (Liudmila Leahova pe numele civil).
În 2023, membrii asociației „Viziunea Creștină” identificaseră inițial cel puțin șapte vehicule a căror achiziție fusese finanțată în totalitate sau în parte cu ajutorul acestei rețele. Numărul lor a crescut ulterior la nouă vehicule. Unele erau destinate în mod explicit transportului de militari și evacuării răniților. De asemenea, au fost furnizate drone.
Intervievată la acea vreme de publicația Vot Tak cu privire la aceste achiziții, sora Alexandra a confirmat ea însăși că grupul său îi ajuta în principal pe militari și cumpăra echipamentul care îi era solicitat.
Conform Natalliei Vassilevitch, implicarea comunității nu se oprește la trimiterea de echipamente. Potrivit informațiilor sale, bărbați deosebit de vulnerabili, în special foști deținuți, ar fi încurajați să se alăture armatei ruse. „Ele povestesc aceste exemple cu mult entuziasm: iată, fratele nostru a plecat să lupte, a murit acolo și a devenit un erou, în timp ce ar fi putut fi un om fără adăpost, alcoolic, mort într-un șanț”, explică Natallia Vassilevitch.
Duhovnicul decorat de Vladimir Putin
Duhovnicul mănăstirii, protopopul Andrei Lemeșonok, a justificat de mai multe ori invazia rusă în Ucraina. În mai 2025, el a mers până într-acolo încât a declarat că mănăstirea devenise ea însăși „o unitate luptătoare”.
Pe 4 noiembrie 2025, preotul a fost primit la Kremlin, unde Vladimir Putin i-a înmânat personal Medalia Pușkin, o decorație de stat rusă acordată, conform decretului prezidențial, pentru ”contribuția sa la conservarea și promovarea limbii și culturii ruse în străinătate”.
În cadrul ceremoniei, Andrei Lemeșonok i-a mulțumit îndelung președintelui rus, exprimându-și recunoștința pentru „speranța” pe care acesta ar fi redat-o poporului și comparând angajamentul său cu un drum spre Golgota.
Această apropiere ideologică nu este nouă. În perioada protestelor masive împotriva lui Aleksandr Lukașenko din 2020, preotul luase poziție în favoarea puterii de la Minsk. În ianuarie 2023, Aleksandr Lukașenko a vizitat el însuși mănăstirea unde a susținut public sprijinul acordat rușilor angajați în război.
În Franța, nicio interdicție
În ciuda acestor elemente, reprezentantele mănăstirii continuă să vină în Franța. Nicio interdicție generală nu a fost adresată parohiilor catolice franceze.
La Les Sables-d’Olonne, părintele Antoine Nouwavi, responsabilul parohiei, explica pentru Ouest-France că refuzase să le primească pe călugărițe în 2023 și în 2024, după ce descoperise acuzațiile care vizau mănăstirea lor. În cele din urmă, a acceptat revenirea lor după ce a primit o scrisoare de la stareța Mănăstirii Sfânta Elisabeta prin care se afirma că informațiile privind sprijinul acordat războiului sunt false și că banii colectați în Franța sunt destinați exclusiv operelor de caritate. Preotul recunoștea totuși că nu dispune de mijloacele necesare pentru a verifica destinația finală a sumelor strânse.
„Viziunea Creștină” susține că a alertat ea însăși lideri catolici din Franța. „I-am ajutat pe creștinii francezi să adune informații despre activitățile mănăstirii și să le transmită responsabililor bisericești”, explică Natallia Vassilevitch. Potrivit acesteia, numărul comunităților care acceptă să le găzduiască pe călugărițe a scăzut de atunci.
Interdicții în Polonia, Elveția și Regatul Unit
Situația este diferită în alte țări europene. În Suedia, de exemplu, Biserica a recomandat oficial parohiilor sale, în 2025, să nu mai primească aceste călugărițe. De asemenea, standurile lor au fost interzise sau închise în Polonia, Regatul Unit și Elveția. În Germania, un deputat din Bundestag a cerut deschiderea unei anchete privind activitatea acestora.
Natallia Vassilevitch ridică și problema vizelor obținute, în condițiile în care astăzi este atât de dificil pentru cetățenii belaruși să obțină o viză Schengen. „Întrebarea este: de ce? De ce nu verifică nimeni, atunci când trec frontiera, ce transportă și nici dacă utilizarea acestor vize corespunde motivului pentru care au fost eliberate, având în vedere diferitele amenințări cu care se confruntă Europa astăzi?”, se întreabă ea.
Solicitat de RFI cu privire la prezența și activitățile din Franța ale reprezentantelor Mănăstirii Sfânta Elisabeta, Ministerul francez al Afacerilor Externe a răspuns că nu dispune de „elemente de comunicat pe acest subiect”.
Traducere de Șerban Georgescu după ancheta semnată de Anya Stroganova în pagina în limba franceză a RFI
