Adunarea Naţională din Franţa a adoptat marţi, cu o majoritate largă de voturi, un proiect de lege controversat care urmăreşte limitarea protestelor violente, ca răspuns la demonstraţiile antiguvernamentale de trei luni ale mişcării ‘vestelor galbene’, relatează Reuters şi AFP.
În ciuda criticilor că o astfel de lege ar putea reduce libertăţile civile, proiectul a trecut de camera inferioară a Parlamentului cu 387 la 92 de voturi, în special datorită majorităţii confortabile de care se bucură partidul de centru LREM al preşedintelui Emmanuel Macron.
Totuşi, din rândul aleşilor partidului prezidenţial, 50 de deputaţi – un record – au preferat să se abţină pentru a-şi marca refuzul privind interdicţiile preventive de a manifesta care ar putea fi adoptate de prefecţi.
Mulţi se tem că aceşti reprezentanţi ai statului ar putea cădea în viitor sub controlul unui ‘regim rău-intenţionat’.
Proiectul de lege va fi acum discutat şi de camera superioară, însă Adunarea Naţională are ultimul cuvânt. Proiect de lege se va întoarce la Senat începând cu 12 martie pentru o a doua lectură, iar guvernul vrea o adoptare definitivă rapidă în contextul manifestaţiilor recurente ale ‘vestelor galbene’.
Legea ‘anti-huligani’, aşa cum a fost numită, le interzice protestatarilor să îşi acopere feţele, oferă poliţiei puteri mai mari pentru a-i extrage pe protestatarii potenţial turbulenţi din demonstraţii şi le oferă autorităţilor locale dreptul de a interzice participarea la manifestaţii unor protestatari cu titlu individual.
Ministrul de interne Christophe Castaner a reiterat marţi că ‘nu este o lege a fricii’, ‘nu este o lege de circumstanţă, ci o lege de bun-simţ’ care vizează ‘brutele’ ce împiedică manifestaţiile, scrie Agerpres.
Mişcarea ‘vestelor galbene’ a izbucnit în noiembrie ca un protest împotriva scumpirii combustibilului, dar s-a transformat într-o revoltă mai mare împotriva inegalităţii şi preşedinţiei lui Macron. Numele mişcării vine de la culoarea vestelor fluorescente pe care şoferii din Franţa trebuie să le aibă în maşină.
La primele proteste de pe străzile din Paris, manifestanţii au incendiat maşini, au distrus magazine de lux şi au vandalizat Arcul de Triumf. Au fost printre cele mai dure violenţe din capitala Franţei după revoltele studenţeşti din 1968
PS :
O astfel de lege adoptata de Adunarea Nationala a Frantei ar trebui copiata cuvant cu cuvant si adoptata de Parlamentul Romaniei. Model european curat, valabil pe intreg teritoriul UE, fara discriminare.
