Avertisment dur al lui Raed Arafat : nu sunt dispus sa accept experimente periculoase !

Secretarul de stat Raed Arafat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a postat un mesaj dur la adresa celor ce vor sa schimbe legislatia in domeniul urgentei fara sa inteleaga consecintele grave :

Extras din Romania Libera intr-un intervieu cu doamna ministru al sanatatii: “Sunt foarte multe comisii de specialitate în minister. Nu se poate regândi sistemul de urgenţe? De pildă, în 2018 au fost şapte milioane de apeluri inutile la 112. De regulă pacientul este dus automat la UPU, unde i se fac toate analizele, indiferent de patologie?

Mulţumesc pentru întrebare. Asta încerc şi eu să explic. Vreau să se stabi­lească nişte criterii foarte clare, dar aici avem discuţii cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Consider că în urgenţă se face de multe ori risipă şi se pierd cazurile grave pentru că trebuie să fim atenţi la tot ce intră acolo.”

Aceasta este declaratia doamnei ministru al Sanatatii acum o zi la “Romania Libera” despre asa zisa “regandire” a sistemului de urgenta. Trebuie sa spun ca dupa toate discutiile pe care le-am avut, nu ma surprinde aceasta declaratie referitoare la sistemul de urgenta si care induce oarecum populatia in eroare si intareste convingerea mea ca fenomenul din sistemul de urgenta este tratat cel putin cu superficialitate daca nu chiar cu iresponsabilitate.

In primul rand haideti sa vedem cat ne costa acest sistem care “risipeste banii” cand vine vorba despre titlul II din buget si anume sumele alocate pentru analize, investigatii si tratamente in unitatile de primiri urgente care vad in jur la 5 milioane pacienti / an:

In 2016 din bugetul Ministerului Sanatatii alocat pentru titlul II, si care era de aprox. 9 miliarde lei (8.769.032.000), unitatile de primiri urgente au primit o suma de 225.460.000 Lei si anume 2,57% sumele fiind cheltuite pentru cei 5 milioane de pacienti consultati si asistati in UPU si CPU in 2016.

In 2017 aceasta suma a fost redusa la 183.625.000 dintr-o suma totala la Ministerul Sanatatii care a crescut fata de 2016 depasind 10 miliarde de lei (10.429.355.000) procentul alocat titlului II destinat UPU fiind de 1,8%.

In 2018, suma totala alocata UPU pentru titlul II a crescut fata de 2016 si 2017 ajungand la 267.438.000 dintr-o suma totala alocata titlului II Ministerului Snatatii care se aproprie de 13 miliarde lei (12.772.926.000) procentul alocat cheltuielilor materiale unitatilor si compartiumentelor de primiri urgente fiind de 2%.

Deci cu alte cuvinte sumele alocate urgentei din totalul sumelor alocate ministerului sanatatii pentru titlul II destinat investigatiilor si tratamentelor au scazut ca procent de la 2,5% in 2016 la 1,8% in 2017 si 2% in 2018. In conditia in care numarul pacientilor a crescut cu cateva procente intre 2016 si 2018.

Departamentul pentru Situatii de Urgenta, spre exemplu, a propus de nenumarate ori efectuarea achizitiilor in mod centralizat pentru consumabile si materiale sanitare astfel in cat sa reducem discrepanta intre preturile cu care se achizitioneaza unele consumabile de catre anumite spitale coimparativ cu altele. Astfel am putea obtine un pret mult mai bun pentru un volum foarte mare de materiale si consumabile. Acest demers pare a fi aproape de realizare datorita intelegerii Ministerului Finantelor Publice a situatiei si poate ca in viitor ne va permite sa avem preturi mai bune dar si sa controlam utilizarea de catre unii manageri de spitale a fondurilor din UPU pentru acoperirea cheltuielilor din alte sectii ale spitalelor si unde intradevar se poate vorbi de risipa in sensul deturnarii fondurilor.

Afirmatia prin care doamna ministru spune ca “noi pierdem cazurile grave pentru ca nu suntem atenti la tot ce intra acolo” nu este de inteles si nu cred ca are o fundamentare corecta. Un UPU este destinat sa primeasca ce intra, sa faca triajul si sa elimine ce este ne-urgent dupa evaluarea cazului. Un procent important dintre cei care intra in UPU, si care aparent sunt non-urgente, ajung sa fie internati in regim de urgenta la spital dupa ce sunt consultati si investigati. Nu poti refuza un pacient sau sa-l trimiti in alta parte fara sa-l consulti, doar pe considerentul ca acesta a venit pe picioare sau ca este aparent sanatos. Multe boli grave, cum ar fi infarctul miocardic acut de exemplu, au uneori manifestari care nu sunt clasice si care trebuie sesizate de medicul de urgenta cum ar fi diabeticul care poate avea un infarct fara durere si poate veni in UPU spunand ca nu se simte bine si atat. Efectuarea investigatiilor in UPU nu este obligatorie si este la latitudinea medicului iar daca medicul a decis sa efectueze analizele unui paciet inseamna ca acesta le considera necesare ca sa elimine o urgenta. Medicul are posibilitatea sa spuna unui pacient ca acesta nu reprezinta urgenta numai dupa ce urgenta este exclusa fie doar clinic sau si prin efectuarea unor investigatii paraclinice.

Ne intrebam totusi de ce vin anumiti pacienti la UPU daca ei puteau sa-si rezolve problema la medicul de familie sau in ambulatoriu. Acest fenomen este unul mondial si nu este rezervat Romaniei. Pe de alta parte unele masuri luate recent in Romania, fara o analiza de impact seriaosa si fara consultarea celor de la urgenta, a agravat semnificativ aceasta situatie. Casa Nationala de Asigurari redus acum cativa ani numarul total de pacienti care le putea consulta un medic de familie / zi. Unde credeti ca merg pacientii care altadata mergeau la medic ul de familie? bineinteles ca la UPU. Totusi comparativ cu alte tari precum MArea Britanie unde unul de 2,5-3 cetatenti ajunge la UPU/an in Romania cam 1 din 4 ajunge la UPU / an.

Tot pe parcursul anilor trecuti au fost inchise laboratoarele sau servicile de imagistica publice pentru pacientii neinternati dar si in parte pentru cei internati, lasand acest domeniu comerciantilor privati. Am ajuns ca pacientul sa mearga la un laborator privat sau la un furnizor privat pentru imagistica si sa afle ca nu mai sunt bani de la casa fiind obligat sa scoata banii din buzunar, sau sa fie pus pe lista de astpetare luni de zile. Multi dintre pacientii care nu detin resursele financiare ca sa acceseze serviciile respective pe banii proprii, si care nu pot astepta luni de zile, se indreapta astazi la UPU si la CPU sperand ca vor putea sa acceseze aceste investigatii acolo, simuland uneori simtomatologia astfel in cat sa obtina analizele si investigatiile necesere, fiind de multe ori invatati ce sa zica si ce sa faca chiar de medicii lor de familie sau din ambulatoriile de specialitate.

Acum, urmeaza inca o masura care nu are cum sa nu aiba impact major pe buzunarul pacientilor, indiferent de cum este ea prezentata. Introducerea “coplatii” in mod legal la privat in completarea sumelor primite de la casa de asigurari, va insemna ca unii pacienti vor avea mai mari probleme in accesarea serviciilor de sanatate.

In primul rand intr-un sistem unde medicii lucreaza si la public si la privat in paralel, cine va opri un medic sa trimita pacientul de la sectorul public la sectorul privat, unde el stie sigur ca pacientul va plati o suma importanta acolo in completare la ce plateste CNASS, iar o parte din suma platita de pacient il va ajunge lui in buzunar. Suma platita de pacient pentru o singura operatie poate fi cat salariul medicului respectiv pe o luna intreaga. Aceste practici exista deja si noul proiect de ordonanta le va agrava cu siguranta pentru ca astfel medicul poate obtine in mod legal o plata suplimentara pentru fiecare caz pe care il trimite la privat si pe care il trateaza si eventual il opereaza acolo. Impactul grav al acestei masuri asupra sectorului public nu va dura mult pana va fi clar si vizibil pentru ca nimeni nu va mai fi interesat sa faca ceva pozitiv in sectorul public sau sa introduca o noua metoda de tratament sau o noua interventie, ca sa forteze pacientii sa mearga catre sectorul privat si sa plateasca sume in plus fata de cele platite de CNASS asigurand astfel un venit suplimentar important medicului care lucreaza in ambele sectoare. Doar timpul va fi cel care va confirma sau infirma ce spun iar acest fenomen nu va fai aparent inca de la inceput asa cum s-a intamplat si in alte masuri a caror impact s-a observat abia dupa cativa ani de zile.

Impactul asupra UPU si CPU va fi si el vizibil intr-un scurt timp pentru ca masura de coplata include si laboratoarele si investigatiile paraclinice la sectorul privat ce insemana ca orice furnizor va putea sa solicite sume importante pentru acoperirea diferentei de cost cu suma platita de casa si mai ales pentru cresterea margei de profit. Acest lucru va insemna ca pacientii vor fi obligati sa plateasca oricum, chiar daca investigatiile sunt acoperite “partial” de casa.

Astfel de masura va afecta direct pacientul, il va limita accesul si il va obliga sa gaseasca alte solutii iar una din aceste solutii este de a se adresa unitatilor de primiri urgente. Pe de alta parte, cu fiecare zi care trece exista mai multe presiuni ca sa limitam si accesul la UPU prin masuri artificiale care nu au reusit sa rezolve problema aglomerarii nici in alte tari, dar care ni se propun de unii si de altii ca si cum ar fi descoperit apa calda.

La nivelul DSU am incercat sa luam masuri precum imbunatatirea si actualizarea procedurii de triaj. Abia acum doua saptamani ne-a iesit ordinul semnat de ministrul sanatatii, dupa ce a fost depus in August 2016 la MS, si dupa lupte seculare cu functionarii Ministerului Sanatatii, fiind necesara si interventia la nivelul Primului Ministru ca sa se rezolve problema. Un alt ordin care ne-a fost aprobat recent a fost cel cu atestatul pentru asistentii medicali din sectorul de urgenta, menit sa creasca calitatea actului medical la UPU cat si la serviciile de ambulanta, si care a avut un parcurs similar cu cel de triaj fiind depus de DSU la MS in Augsut 2016 si aprobat acum 2 saptamani tot dupa lupte seculare cu unele “personaje interesate si influente” si cu functionarii din cadrul MS, fiind necesara si aici interventia la nivelul PM ca sa ne iasa ordinul. Totodata ne luptam la modul serios cu lipsa de personal la nivelul UPU, CPU si la nivelul serviciilor de ambulanta si incercam sa gasim solutii pragmatice in baza unor analize pertinente si nu a unor infleunte practicate de unii colegi din sectorul de urgenta peste capul DSU ca sa obtina ce doresc ei in mod preferential in detrimentul a ce au nevoie de el in mod stringent si alti colegi de ai lor si in detrimentul sistemului de urgenta.

Ca sa concluzionez, unitatile de primiri urgente sunt un sector strategic al domeniului sanitar iar cele mai multe problemele de care sufera acest sector au solutionarea lor in celelalte sectoare de care depinde sectorul de urgenta. Masuri ca sa fie pastrate locuri libere in spitalele de urgenta pentru internarea pacientilor in loc de a-i lasa cu orele sau chiar zilele in UPU,masuri ca sa creasca capacitatea de terapie intenisva la spitalele de urgenta, masuri ca sa se simplifice si sa se rezolve accesul pacientilor la alte sectoare din domeniul sanitar intr-un mod neconditionat dar coordonat, masuri ca sa simplificam procesul de angajare in sectorul de urgenta pentru inlocuirea imediata a personalului care paraseste sectorul precum si pentru angajarea medicilor rezidenti care termina pregatirea in cel mai scurt timp ca sa nu fie obligati sa paraseasca tara la alte posturi accesibile mai usor in alte tari… toate sunt o parte din solutiile care trebuie sa fie implementate pentru ameliorarea fluxului si al accesului pacientilor la asistenta medicala primara, la cea de urgentan dar si la cea spitaliceasca.

Nu vreau sa se inteleaga ca intru in polemica cu Ministerul Sanatatii sau cu doamna ministru al sanatatii a carei eforturi le apreciez si cu care a vem nevoie de colaborare corecta si fara influente ale unor personaje care au afectat in mod negativ aceasta colaborare cu MS in ultimii doi ani dar mai ales in ultimul an. Subliniez insa ca nu sunt dispus sa accept experimente periculoase si metode care au esuat in alte tari ca sa mai trecem prin incercari inutile de a rezolva unele probleme evidente si a caror solutii sunt evidente.

Totodata sper ca masura cu noua ordonanta, si care vine in sprijinul comerciantilor prin a pune suplimentar sumele pe care le doresc peste sumele platite de CNASS, sa fie foarte bine analizata iar impactul aceteia sa fie bine studiat. O data aceasta masura va fi luata, nu cred ca vom putea reveni asupra ei si va trebui sa gasim alte solutii pentru impactul grav pe care il va avea asupra pacientului i mod deosebit, dar si asupra sistemului sanitar public care il va pune intr-un dezavantaj si mai mare comparativ cu cel comercial, mai ales pe termen mediu si lung.