Avertismentul unui specialist roman in epidemiologie de la Universitatea din Montpellier

Vasile DAMIAN: În ultimul interviu pe care ni l-ați acordat în luna iunie, spuneați că francezii vor avea o lună de miere, poate chiar o vară liniștită. Vara nu s-a terminat, iar semnalele epidemiologice sunt deja destul de proaste. Ați fost prea optimist, prea încrezător în francezi?

Mircea T. SOFONEA: Nu cred că luna asta de miere s-a terminat acum. Sunt indicatoare mai îngrijorătoare decât ceea ce ne așteptam inițial și ceea ce se vedea în luna iunie. În schimb, ce se vede în termen de incidență, care crește foarte mult, nu înseamnă că este o problemă sanitară iminentă. Așa cum se vede pe cifrele de admitere în spitale, în serviciile de medicină intensivă și decesele legate de Covid în spitale, activitatea este sub control, este constantă. Problema nu este dacă s-a terminat sau nu luna de miere. Pentru noi, nu e nicio problemă în spitale legată de Covid. Ce este mai îngrijorător este faptul că situația se poate degrada destul de repede la toamnă. În luna august se creează o incidență și o prevalență, o frecvență a cazurilor în populația generală destul de importantă, care va fi un accelerator al epidemiei, o dată ce lumea se va întoarce la locurile de muncă, la școală, în universități. Asociat cu temperaturi mai scăzute, lumea se va infecta mai repede pentru că va fi o prevalență mai mare. Problema e că acum se pregătește intrarea în toamnă și în al doilea posibil val, dacă nu vor fi restricții adiționale implementate până atunci.

V.D: Masca pe față în interior, dar și în exterior se impune tot mai mult în marile orașe, inclusiv la Paris, în locurile cele mai frecventate. Vi se pare eficientă și suficientă această măsură sau s-ar putea face mai mult?

M.T.S: Mai mult e greu de făcut la nivel individual. O dată ce masca e impusă și în exterior tot ce se poate face în plus este doar să se limiteze accesele și contactele. Mă refer la accesul în anumite locuri în care poate fi foarte multă lume. Astfel de restricții încep să fie discutate. De exemplu, prim ministrul Jean Castex a anunțat că evenimentele cu mai mult de 5.000 de persoane vor fi interzise până la sfârșitul lui octombrie.

V.D: Inițial voiau să le dea drumul acum, sâmbătă, pe 15 august.

M.T.S: Exact. În afară de astfel de măsuri, nivelul superior este lockdown-ul local și lockdown-ul național. Acum s-a făcut tot ce se poate face la nivel individual. Apoi, la nivel colectiv, la nivel sanitar ce poate să se facă este să se intensifice depistajul, testingul masiv și să se asigure că brigadele acestea de contact-tracing să rămână eficiente chiar în momentul în care vor fi multe focare de investigat.

V.D: Ați vorbit despre acest tracing. Știm foarte bine că acea aplicație, care a apărut acum vreo două, trei luni, nu este folosită sau nu este folosită suficient de francezi. Ce s-ar putea face? Am putea lua exemplul Germaniei, unde, cum te duci într-un restaurant dai ora, numele, adresa, ca să se știe cine a fost la acea oră în restaurant. Ce ne putem imagina ca să fim mai eficienți în combaterea epidemiei?

M.T.S: Astea sunt soluții. Acum sunt multe evenimente sau adunări într-un hotel unde sunt date datele telefonice și adrese. Sunt posibilități și în restaurante, așa se face și în România. Acest lucru va ajuta brigadele de depistaj de contacte în a accelera procesul de contact-tracing. Trebuie acționat în 48 de ore ca această măsură să fie eficientă.

V.D: Ați vorbit despre multiplicarea testelor. Un răspuns simplu, dar fără îndoială greșit ar fi că dacă facem mai multe teste o să găsim mai multe cazuri.

M.T.S: Este adevărat că cu cât se caută mai mult, se găsesc mai multe cazuri. Dar, după aceea trebuie văzută care este proporția de pozitivitate, mai ales când nu se testează într-un focar sau în perifieria focarului. Dacă este un efect spațial atunci sigur numărul de cazuri detectate este amplificat, atunci numărul de cazuri detectate este amplificat. În schimb, dacă într-o zonă, pe un oraș unde nu este un focar cunoscut, se mărește nivelul de pozitivitate, atunci clar este un semnal că transmisia în populația generală crește. Asta se cheamă transmisie comunitară, de origine necunoscută. În Franța sunt mai multe regiuni unde numărul de reproducere a crescut în câteva săptămâni între lunile iunie și august.

V.D: Rata de reproducere efectivă, acel R?

M.T.S: Exact, R. Multe regiuni au trecut de la sub 1 la peste 1. Acum, la nivelul Franței metropolitane suntem la R = 1,3.

V.D: Dacă nu mă înșel, dumneavoastră spuneați că dacă este sub 1,5 epidemia este sub control, e mai degrabă bine.

M.T.S: Mă refeream la aspectul că sub 1,5 numărul de cazuri crește suficient de lent ca tendița să fie reversibilă. Chiar dacă creșterea este exponențială, nu este o noțiune de viteză. Este o noțiune de formă. Efectiv, creșterea este exponențială. Dar, la sub 1,5 avem cam o lună pentru a acționa, pentru a impune carantine locale, de exemplu, pentru a implementa alte restricții. Al doilea val nu se va vedea dacă un astfel de răspuns este implementat într-o lună. Dacă este peste 1,5 trebuie acționat foarte repede, în câteva zile, pentru că apoi situația poate deveni destul de gravă și ajunge în spital un val de bolnavi care au în același timp nevoie de terapie intensivă. Asta este destul de critic.

V.D: Ați publicat un studiu referitor la efectele covid în funcție de sexul bolnavilor. Bărbații ar fi mai dur afectați decât femeile. Cum explicați această diferență?

M.T.S: E o ipoteză la care m-am gândit împreună cu restul echipei, mai ales cu Yannis Michalakis, director de cercetare la CNRS, care a venit cu ideea că ar putea fi explicat de o boală genetică metabolică care este suprareprezentată la bărbați pentru că este genul de enzimă glucoză-6-fostaft-dehidrogenază. Este codată de cromozomul X. Dacă este o mutație pe cromozomul acesta, bărbații exprimă mutația în toate cazurile. S-au făcut studii pe alte coronavirusuri. Celulele care au mutația aceasta produc mai mulți viruși, astfel favorizează replicația virală. Asta ar putea fi o cauză a supramortalității constatate la bărbați.