Riscul de sărăcie la persoanele ocupate din România era aproape dublu (18,9%) în anul 2016 faţă de media din Uniunea Europeană (9,6%), conform datelor publicate vineri, 16 martie, de Eurostat.
România are cel mai mare risc de sărăcie la persoanele ocupate din UE, fiind urmată la distanţă de Grecia (14,1%), Spania (13,1%), Luxemburg (12%), Italia (11,7%) şi Bulgaria (11,4%). La polul opus, cel mai mic risc de sărăcie în rândul persoanelor ocupate se regăseşte în Finlanda (3,1%), Cehia (3,8%), Belgia (4,7%) şi Irlanda (4,8%).
Riscul de sărăcie a crescut constant
Datele Eurostat mai arată că, la nivelul UE, riscul de sărăcie la persoanele ocupate a crescut constat în ultimii ani, de la 8,3% în 2010 la 9,6% în 2016. Această tendinţă de creştere s-a înregistrat în majoritatea statelor membre, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Ungaria (de la 5,3% în 2010 la 9,6% în 2016, creştere de 4,3 puncte procentuale), Bulgaria (creştere de 3,7 puncte procentuale), Estonia (3,1 puncte procentuale), Germania (2,3 puncte procentuale), Italia şi Spania (ambele cu o creştere de 2,2 puncte procentuale).
Doar în nouă state membre UE riscul de sărăcie la persoanele ocupate a scăzut în 2016 comparativ cu 2010, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Lituania (de la 12,6% în 2010 la 8,5% în 2016, scădere de 4,1 puncte procentuale), urmată de Danemarca (scădere cu 1,2 puncte procentuale), Letonia (1,1 puncte procentuale) şi Suedia (1,0 puncte procentuale), scrie DC News.ro.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în luna februarie 2018 până la 1,3%, de la 1,6% în luna ianuarie 2018, însă cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (3,8%), Lituania şi Estonia (ambele cu 3,2%), arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ cu situaţia din luna ianuarie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în şapte state, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 3,4% până la 3,8%. În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 1,1% în luna februarie 2018, de la 1,3% în ianuarie 2018.
Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,57 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente şi energie (0,21 puncte procentuale în ambele cazuri). În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie 2018 până la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,74% şi a celor nealimentare cu 6,27%.
“Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2017 – februarie 2018) faţă de precedentele 12 luni (martie 2016 – februarie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,6%”, notează INS.
Saracia si prostia de multe ori merg mana-n mana. Sarac dar parca tot cu mana ta ti-ai facut-o.
Esti destept de-ti crapa capul, spune o solutie.
KOVESI ESTE DE VINA! Cum de nu comentati motivarea CSM in cazul Kovesi
Roexit! Protectionism si nationalism!
Cu cea mai mare crestere economica din lume ? Nu cred. Radu Tudor, trebuie sa mearga niste psdisti sa le explice adevarul la imperialistii astia.
Pentru a evita saracia psd va tripleaza salariile la stat. Bani adusi de la ei personal din teleorman, galati , dolj si vrancea din munca.
Pana atunci 33% din elevii de cl 8-a nu iau un 5 la matematica. Sa le triplam salariile la profesori.
Astept ca feibucustii sa dea o solutie, in final care ar fi solutia ? Eu stiu care-i solutia, n-o spun, cu siguranta multi m-ar combate prin tot felul de raspunsuri fantasmagorice. Tefelistii inca sunt cruzi, nici macar nu banuie ce-i asteapta. Se vor trezi cam pe la 30 de ani si ceva si o sa spuna ca societatea este nedreapta.
E o intrebare, de ce creste riscul de saracie, foarte important, la persoanele ocupate, la nivelul UE ?
E normal atunci cand cresc salariile dar scade puterea de cumparare sa creasca saracia!
Cand salariul minim era 1500 de lei, nu trebuia sa il cresti la 1900 fortat si prin diferite inginerii ci trebuia sa creezi legi si premize ca aia 1500 de lei sa se apropie ca valoare de 1500 de euro, adica euro in loc sa creasca sa scada, sa ajunga nu la paritate ca e imposibil intr-un an, dar macar la 3-3,5-4.
In schimb noi ne-am indepartat si mai tare de criteriile de convergenta la euro si Dragnea cica vrea aderarea la moneda euro in 2024!
M-am saturat de constatari si statistici! Toti scriu si niciunii nu se implica sa schimbe in bine nivelul de trai in romanica si chiar in tarile sarace! Mai mult,bugetele statelor sunt golite pentru afaceri care nu au legatura cu cetatenii statului respectiv!
Acum cateva zile,ai avut un articol in care subiectul era furtul unor uriase sume de bani de nu mai stiu unde! Azi am auzit si citit,ca in 2017 israelul a primit cel mai mare ajutor de la occident,mentiunea fiind ca aceste sponsorizari ajunse la marii capi,imparte si la cetatenii lor si la randul lor,din plusul primit cu destinatie,sponsorizeaza doua mari armate care ucid la comanda(de-ai lor si isis),care lupta pentru destabilizarea tarilor! Asa da seriozitate,ei cred ca nu se aude nimic despre aceste actiuni!
Dragnea e de vina, nu noi ca am votat!!
Si daca o sa votam Ciolos si Johanis o sa ne fie foarte foarte bine!:)))
Un proverb arab spune ca daca vrei sa ai ceea ce nu ai inca, trebuie sa faci ce nu faci inca. Deci in cazul nostru, plecati din tara asta cat mai puteti, cei care mai puteti!
Noi nu suntem un popor, suntem o populatie. Niciodata nu ne va merge spre bine. Sau, alege sa fii optimist, ramai aici dar nu te mai plange ca conducatorii-s de vina!
Tratatul de la Lisabona mentine subdezvoltarea pt.tarile UE subdezvoltate si favorizeaza decalajul Germaniei si celorlalte tari bogate. Introneaza neoliberalismul vicios in economia tarilor UE.
Deficitul de 3% maxim, stipulat de tratat, impiedica investitiile statului in industrie, adica produce mentinerea unora saraci. In timp ce Germania are banci mici, locale, care dau imprumuturi pt.industrie, la noi sistemul bancar e format din mastodonti si e favorizata “consolidarea” (cumpararea banilor mici de cele mari) , banci mari care dau imprumuturi pt.non-productie (imobiliare, de consum, retail). Urla UE contra “ajutorului de stat” pt.companiile de stat, dar ce face Germania, de ex., cu DeutscheBahn (CFR-ul lor) decat ajutor de stat.