Care sunt efectele secundare ale vaccinului anti-COVID19. Cum si la cine se manifesta

Campania de vaccinare anti-COVID a demarat duminică, fiind vizat, în prima fază, personalul medico-sanitar din toate cele 10 spitale de boli infecţioase aflate în prima linie în lupta împotriva noului coronavirus. Prima persoană din România care a fost vaccinată împotriva COVID-19 este o asistentă medicală de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Bucureşti, Mihaela Anghel, membră a echipei medicale care, la data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Sf. Parascheva” din Iaşi, medicul anestezist Florin Roşu, este prima persoană din judeţ care a fost vaccinată contra SARS-CoV-2.

“Nu mă pot simţi decât norocos. Sunt mulţumit că în cele din urmă vaccinul a ajuns pe piaţa din România. Aşa cum am mai spus, din punctul meu de vedere reprezintă piatra de temelie a combaterii pandemiei, desigur, dublată de măsurile de prevenţie care trebuie respectate în continuare. (…) În momentul de faţă consider că într-adevăr putem să vedem luminiţa de la capătul tunelului”, a declarat jurnaliştilor imediat după vaccinare managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, dr. Florin Roşu.

Şeful Comitetului Naţional de conducere a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că este posibil ca noua tulpină a virusului identificată în Marea Britanie să fie prezentă pe teritoriul României.

Prezent duminică la Institutul Matei Balş pentru a asista la administrarea primelor doze de vaccin împotriva COVID – 19, Valeriu Gheorghiţă a fost întrebat de jurnalişti dacă România are capacitatea tehnică de a identifica noul tulpină a virusului.

“România are cu siguranţă această capacitate. Există posibilitatea de secvenţiere a genomului viral, atât atât la nivelul Institutului Cantacuzino, cât şi la Institutul Matei Balş. De altfel, au fost făcute studii de evaluare a genotipului viral, tocmai pentru a vedea care este din punct de vedere filogenetic traseul acestui virus. Datele au fost deja publicate. Cu siguranţă, colegii şi experţii din Institutul Matei Balş şi din Institutul Cantacuzino vor face aceste date de secvenţiere şi le vom afla în curând”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Întrebat dacă există date privind prezenţa acestei tulpini a virusului în România, Valeriu Gheorghiţă a spus: “Nu ştim, dar orice este posibil”, însă a explicat că vaccinul care este administrat şi în România are un nivel bun de protecţie împotriva acestei tulpini, scrie Agerpres.