Care sunt marile amenintari la adresa Romaniei si a spatiului occidental

Apartenența României la NATO și acțiunile Alianței în regiune, situația din Coreea de Nord, dar și relația dintre Ucraina și Rusia, rolul Moldovei în ecuația geopolitică, importanța “educării” elitelor românești cu scopul de a anticipa “trendurile care zguduie ordinea mondială” sunt câteva dintre temele care vor fi dezbătute la cea de-a șasea ediție a Bucharest Forum.

Președintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, fost ministru de externe, spune, într-un interviu acordat AGERPRES, că organizarea evenimentului are o dimensiune strategică, dar și economică foarte pronunțată iar cei peste 300 de participanți și 50 de speakeri din peste 20 de țări vor încerca să descifreze un “puzzle de situații geopolitice foarte complicate”.

Geoană subliniază că își dorește ca participanții la forum să plece de la București cu impresia că România este un motor de dezvoltare și o țară care are foarte multă energie și dorință de autodepășire.

“Cred că România trebuie să pledeze cu o voce convingătoare. (…) Dacă nu se oferă un drum accelerat pentru țările care doresc și care astăzi nu au toate ingredientele pentru a fi nucleul dur al Europei, cred că riscul de centrifugare este foarte mare. O Europă mai integrată are în sine și riscul ca periferiile multiple să devină centrifugate. Întrebarea este care e forța centripetă care ne ține pe noi, cei 27, într-o șansă reală, în nucleul dur european? Acest lucru încă nu și-a găsit răspunsul și Bucharest Forum încearcă, într-o manieră modestă, să aducă și această discuție”, declară fostul ministru de externe.

AGERPRES: Tema de anul acesta a Bucharest Forum este “Centrul și periferia”. Considerați că România este, geopolitic vorbind, încă la periferie sau s-a mutat în centru?
Mircea Geoană: Depinde cum te uiți la atlas. Dacă te uiți cu Europa în centru, din multe puncte de vedere România e încă la periferia Europei și ca nivel de integrare, și ca geografie și ca nivel de dezvoltare economică. Dar, dacă te uiți, să zic, dinspre America sau dinspre Asia la aceeași hartă a lumii, îți dai seama că România este de fapt cu o geografie destul de centrală. De unde și conceptul și proiectul pe care Institutul Aspen, în parteneriat cu prestigioase instituții de consultanță și cu specialiști din medii diverse, l-a elaborat pentru statul român. Se numește “România, poarta Europei”, pentru că geografia României este un uriaș avantaj pentru noi. A fost și sursă de necazuri, și de blestem, și de invidii și de luptă geopolitică, dar este un uriaș avantaj și, dacă strategic am știut să fructificăm — în relația cu America, în relația cu NATO chiar și în relația cu UE — geografia noastră, geoeconomic încă nu știm să facem acest lucru. Asta este în esență ceea ce face Bucharest Forum de șase ani de zile. Punem România pe hartă și încercăm să aducem invitați din mediile politice, economice, lumea informată, jurnaliști de calibru, nu doar din spațiul european și euroatlantic, ceea ce facem de obicei, ci și din spațiul euroasiatic. De aici, cred, și interesul și specificitatea Bucharest Forum. Și Institutul Aspen, și partenerii noștri de la German Marshall Fund (GMF) … într-un fel, e datoria și e misiunea noastră să încercăm, pe de o parte, să punem România pe hartă, în sensul dinamic, și în al doilea rând, să încercăm să educăm elitele românești și pe cei care se uită la fenomenele internaționale, pentru a putea să anticipăm trendurile care zguduie planeta și care zguduie ordinea mondială și pentru care România trebuie să fie pregătită.

AGERPRES: Vorbeați de spațiul euroasiatic, ce cuprinde Turcia — o țară în care lucrurile au evoluat destul de dramatic, într-un timp destul de scurt. Cum abordează Bucharest Forum acest aspect?
Mircea Geoană: E foarte interesantă reapariția Mării Negre extinsă ca spațiu, ca un epicentru de competiție geopolitică. De aceea, pe de o parte, noi încercăm să pledăm pe lângă aliații noștri din NATO, pe lângă partenerul nostru strategic, Statele Unite, pentru o pivotare mai energică către zona Mării Negre. Pe de altă parte, putem constata că există o tot mai mare intimitate între Rusia și Turcia. Nu putem să nu constatăm o ofensivă economică pe care China o execută la nivel planetar. România și spațiul nostru se află pe drumul terestru al inițiativei conducerii chineze, Belt and Road. Turcia este un jucător excepțional de important, triunghiul România-Polonia-Turcia a fost și ar trebui să rămână un trio strategic excepțional. Dar, nu putem să nu constatăm că există, în clipa de față, nu doar în Turcia, ci în mai multe țări din regiune, un început de schimbare strategică și, în contextul în care în Occident există atât de multe frământări, în care există atâtea forțe centrifuge, într-un fel inevitabil, prin teoria vaselor comunicante, anumite țări încep să își diversifice opțiunile strategice și economice iar Turcia nu face excepție. Evident, toată lumea se uită cu atenție la referendumul din Catalonia de acum câteva zile, dar nu putem să nu ne uităm la referendumul din Kurdistanul irakian. Sunt lucruri de o severitate deosebită și cu consecințe potențiale excepționale. De aceea, la București încercăm să ne uităm diferit, poate, față de modul în care noi privim cu ochelarii de Bruxelles și cu ochelarii de Washington. Vrem să ne uităm cu ochelari românești, în care loialitatea și afinitatea noastră pentru spațiul euroatlantic sunt nezdruncinate și aceasta este o trăsătură a modului în care România se poziționează. Vrem să înțelegem care sunt megatrendurile și microtrendurile care, direct sau indirect, ne influențează.

AGERPRES: Vorbeați de ochelarii românești cu care veți privi la Bucharest Forum. Acești ochelari diferă mult de cei de la Bruxelles și Washington, pentru care democrația este pilonul principal?
Mircea Geoană: Primul set de ochelari în Uniunea Europeană și NATO este noțiunea de suveranitate națională. Acesta este principalul element. Și, dacă ne uităm la modul în care subiectul Madrid-Barcelona-Spania-Catalonia este abordat, evident că democrația este elementul de nezdruncinat al codului genetic al societăților occidentale, inclusiv al României. Dar, există și elementul de suveranitate națională, care este foarte, foarte important. Eu nu văd o diferență de abordare strategică, văd un anumit tip de preocupare specifică României, care derivă tocmai din geografia noastră și din faptul că aici, la granița de est a Vestului, șocurile, tensiunile și curentele capătă o anumită dimensiune. Eu cred că tocmai pentru că zona este nesigură și că lumea este în reașezare, nevoia noastră de a ne ancora și mai puternic, cu Washingtonul, cu Bruxelles-ul, cu nucleul dur al construcției europene, este obligatorie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să anticipăm ce se întâmplă politic, economic, strategic sau din punctul de vedere al impactului fenomenal al tehnologiilor. Revoluția industrială pe care o traversăm va afecta și România. Oricât de mult te-ai uita autarhic la o economie, interacționăm și de aceea cred că Bucharest Forum are o dimensiune strategică, dar și economică foarte pronunțată — în energie, în tehnologie, în tot ceea ce înseamnă comerț global. Încercăm să îmbinăm o privire strategică și o privire economică, comercială, de investiții și legată de tehnologie.

AGERPRES: Mulți dintre invitații Bucharest Forum activează la nivel înalt în domeniul energiei. Cum a fost conceput panelul pe această temă?
Mircea Geoană: El vine în siajul unui eveniment excepțional pe care Institutul Aspen l-a organizat la Ploiești, Aspen Energy Summit, cu ocazia celor 160 de ani de la deschiderea primei rafinării moderne din lume. A fost un moment de mândrie și o discuție legată de energie prin toate fațetele, extrem de densă. Am dorit ca într-unul dintre panelurile numeroase de la Bucharest Forum, pe de o parte, să preluăm o parte dintre concluziile foarte valoroase ale summitului de energie de la Ploiești, să le aducem pe o scenă și mai mare, la care să adăugăm, pe lângă participarea românească, regională, europeană și americană de la Ploiești, și o dimensiune legată de energie în spații ceva mai vaste, mai ales că România are nevoie să fie sigură că folosește resursele sale energetice pentru independența energetică, pentru conectare și pentru a evita izolarea pe care jucători mai influenți încearcă să o impună țărilor care nu se aliniază cu interesele lor strategice. Deci, da, panelul de energie este unul foarte important, nu se va opri aici, avem un program permanent de energie, avem un program permanent de tehnologie, avem un program permanent de guvernanță. Avem programe în care evenimentele publice, chiar și cele masive, cum este cazul Bucharest Forum, nu sunt doar evenimente statice, nu sunt doar a pune lumea interesantă pe scenă, deși este foarte plăcut să ai oameni de foarte mare calitate și cu viziuni diferite pe o scenă. Încercăm să aducem substanță, încercăm să facem recomandări de politici publice decidentului din România, decidenților europeni, decidentului american. Încercăm să ne facem rolul și simbioza pe care o avem cu GMF este complementară și ne face ca împreună să fim foarte eficienți și unici într-un fel. Pentru asta, Bucharest Forum a devenit în acești ani în care a perseverat — și cu sprijinul Guvernului, al Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării, al partenerilor noștri din mediile economice — principala platformă de acest gen care se organizează în România.

AGERPRES: Discuția legată de energie va fi purtată și în raport cu Rusia, care este un mare jucător în acest domeniu, cel puțin în regiune?
Mircea Geoană: Nu poți să ignori o realitate fizică, dar, așa cum Congresul american a adoptat o legislație destul de aspră cu privire la țările și companiile care încearcă să contribuie la North Stream, de exemplu, și unde poziția României cred că este suficient de clară și intransigentă în sensul bun, ne interesează ce se întâmplă cu South Stream, ce se întâmplă cu BRUA, ce se întâmplă cu potențialul încă nepus în valoare al mixului energetic românesc. Ne interesează ce s-a întâmplat în discuția bilaterală între cele două guverne la Varna. Ne interesează ce se discută cu Austria și cu Ungaria. Ne interesează modul direct și indirect în care Rusia încearcă să influențeze, inclusiv prin Serbia, jocul energetic regional și european. Poziția României cred că este una principială și corectă. Nu putem să devenim superdependenți de o singură resursă de aprovizionare cu gaz sau energie, mai ales când e vorba de o țară care nu a ezitat să folosească această pârghie ca o pârghie de șantaj, ca o pârghie de influențare geopolitică. Noi dorim piețe libere, dorim o piață europeană și o uniune energetică. Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a spus-o extrem de clar la summitul de la Ploiești. Acolo este România, este o țară care își dorește ca Europa să își dezvolte o piață de energie. Încercăm să găsim un echilibru între sursele de energie. Nu putem ignora și nimeni nu spune că nu trebuie să existe niciun fel de relație comercială cu Rusia, din acest punct de vedere. Dimpotrivă, credem că o relație comercială sănătoasă, bazată pe predictibilitate și respect reciproc este o soluție bună pentru Europa, pentru Rusia și pentru echilibrul global.

AGERPRES: Printre invitații forumului se numără specialiști care au în vedere spațiul rus. Media rusești sunt văzute destul de critic în Occident. Cum echilibrați discuția în cadrul panelului?
Mircea Geoană: Eu cred că a fi extrem de vigilent cu privire la propaganda tot mai insidioasă și mai eficace pe care Rusia o execută la nivel european și transatlantic și în America, nu trebuie să ne împiedice să discutăm, mai ales cu reprezentanți ai mediilor rusești. Înțeleg că această linie de confruntare și de coliziune între Occident și Rusia până la urmă nu este un lucru care să fie inevitabil. De aceea, dacă putem asculta și opinii, inclusiv și din Federația Rusă, de la oameni care pot să ne explice care sunt și alte resorturi și care ar putea să fie, eventual, o metodă de a înțelege și a contracara mai bine intențiile, să zicem, maligne ale Federației Ruse — e un lucru pe care îl facem. Pe de altă parte, dacă există elemente constructive, care pot să reprezinte un început de dialog relativ normalizat între Occident și Rusia, România ar trebui să fie prima țară, fiind țară de primă linie, interesată ca o relație constructivă și echilibrată să se dezvolte. Deocamdată suntem extrem de vigilenți, extrem de atenți. Nu suntem nici noi imuni la acest tip de propagandă și faptul că nu avem lucruri vizibile, cum este cazul alegerilor americane sau referendumului din Catalunia, al alegerilor germane sau alegerilor franceze, unde există amprente de influențare din partea Rusiei, nu înseamnă că România nu trebuie să fie extrem de atentă și în sens de contracarare, dar și în sens de a putea să anticipăm eventualele evoluții.

AGERPRES: Printre invitați se numără și oficiali NATO. Cum va fi discutat rolul României în Alianță?
Mircea Geoană: Înțelegem cu toții că dimensiunea clasică de securitate, cea pur militară, nu mai este suficientă în condițiile în care există atât de multe elemente de război asimetric, de război hibrid, de metode tradiționale, dar și metode noi, cum e cazul zonei de atacuri cibernetice, război de propagandă, zone de influență economic mascate, deghizate în alte tipuri de prezență în Europa și în spațiul transatlantic. Ceea ce și asistentul secretarului general (al NATO — n.r.), Wayne Bush, care participă la București, dar și secretarul general Stoltenberg, care vine la București pentru Adunarea Parlamentară NATO, ceea ce și excepționalul înalt demnitar NATO Sorin Ducaru a spus-o în repetate rânduri, ocupându-se de riscurile emergente, din punctul de vedere NATO, este că în clipa de față trebuie să încercăm să completăm doctrina NATO, direct sau indirect articolul 5, cu elemente actualizate ale tipului de confruntare și de riscuri militare sau cvasimilitare pe care Rusia pare astăzi să le prefere. Sunt șanse infime să avem în relația noastră sau a Poloniei sau a NATO cu Rusia un război convențional. Sunt șanse infime. La nivel de scenarii, trebuie să fim pregătiți cu toții, dar este evident faptul că războiul de influență și războiul de nouă generație se duce și cu alte metode. Acesta este scopul acestui panel în care înalți demnitari români, conducerea Ministerului Apărării Naționale, oameni care se uită inclusiv din perspectivă politică, oamenii care se uită dintr-o perspectivă economică, de comunicare publică — încercăm să ne facem datoria, inclusiv în educarea unui public mai larg cu ultimele evoluții dintr-o confruntare în care România, evident, trebuie să fie cât mai puternică și cât mai bine protejată.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, România este pregătită pentru un asemenea război hibrid sau este conștientă că trebuie să se pregătească?
Mircea Geoană: Nici America nu a fost pregătită pentru așa ceva. Este clar că Rusia a învățat ceva și din perioada Războiului Rece, când a pierdut cumplit războiul de propagandă. Folosește acum instrumente extrem de moderne, inclusiv faimoșii Bots, folosește un arsenal care până nu demult era în apanajul Occidentului. Au învățat lecția, au internalizat-o, și-au dat seama că nu se pot măsura ca forță economică și chiar și militară cu un Occident care este de 15-20 de ori mai puternic și mai bogat decât Federația Rusă. Joacă cu ceea ce am putea numi armele săracului, pentru că din punctul de vedere cost-eficacitate, este o investiție excepțional de bună. Trebuie să înțelegem că jocul se joacă și cu alte instrumente și că în societățile deschise, democratice, cum este și cazul României — cu toate imperfecțiunile noastre, suntem o țară democratică, o țară deschisă—, este mult mai greu de contracarat o astfel de campanie, decât într-o societate autoritară, în care închizi internetul când vrei, în care site-ul care nu-ți convine pleacă, în care CNN-ul de la Moscova e pe picior de plecare pentru că nu cântă melodia pe placul Kremlinului. Deci, într-un fel, societățile democratice și deschise au în sine o vulnerabilitate pe care societățile închise nu o au. Elementele noastre cele mai puternice pot să fie elementele noastre cele mai vulnerabile. Asta este, într-un fel, ironia strategică a acestui război asimetric.

AGERPRES: Pentru că vorbeați de CNN, aveți și jurnaliști de la acest post. Cum se va desfășura panelul cu ei?
Mircea Geoană: Anul acesta este un jurnalist excepțional de la CNN, Samuel Burke, este corespondentul pe tehnologie. Am dorit să insistăm pe zona de tehnologie, pentru că este o zonă în care România și în general economiile emergente încă nu știu să anticipeze impactul introducerii de roboți în producția industrială, de inteligență artificială, modificările masive pe piața muncii. Și un Samuel Burke, care este extrem de atractiv și de plin de energie, va face echipă foarte bună, inclusiv din punctul de vedere al culorii politice, cu Liz Claman, de la Fox Business. Liz are și origini românești, este foarte mândră de acest lucru. Cred că între cei doi se va duce un dialog foarte interesant, inclusiv despre ce se întâmplă în America. Cu toții ne gândim, chiar și cei care știm America mai bine, ne întrebăm ce se întâmplă cu această mare democrație. Vor fi jurnaliști de calibru ca Tim Judah de la The Economist, Steve Clemons, editorul-șef al The Atlantic Live, probabil cea mai influentă publicație pentru elitele americane astăzi, în lume, de la Emerging Europe. Avem o participare de media internaționale fără precedent, aș spune. Și acesta este un alt element pe care Bucharest Forum și Institutul Aspen încearcă să-l aducă — vizibilitatea pentru România, și nu doar publicitate ieftină. La limită, cineva, dacă dorește, poate să își cumpere un spot pe CNN oricând. Problema este că acei jurnaliști care formează opinii și care își formează opinii despre o țară… venirea lor la București și vederea faptului că suntem un loc extrem de interesant și un loc extrem de sofisticat, un loc în care se întâmplă lucruri este în sine un element pozitiv pentru brandul României și pentru modul în care suntem percepuți. În orice conversație în care Liz Claman, Richard Quest sau Samuel Burke vor vorbi despre România, spun “am fost în România la un eveniment excepțional, am fost la București, care este un oraș vibrant și o capitală sofisticată”. Venirea unor giganți ai presei internaționale este un lucru bun, pe care vom continua să îl facem într-o manieră și mai energică în anii care vin.

AGERPRES: Este vreo replică a unui participant la Bucharest Forum care v-a uimit, ulterior evenimentului?
Mircea Geoană: Întotdeauna există un șoc pozitiv al celor care n-au vizitat România și care au o anumită percepție despre România și care, venind în această țară frumoasă și în această capitală dinamică, spun “Uau!”. Este un impact, aproape fără excepție. Ceea ce mi s-a părut cel mai important lucru este observația unui participant chinez la o ediție precedentă. Când am introdus conversația despre centru și periferie, care e o discuție recurentă la noi, a spus: “Dar de ce periferie? Voi sunteți în centru”. Ceea ce ne arată că România, ca poartă a Europei, este un lucru evident — pe unde trec oamenii, banii, comerțul, mărfurile, ideile, pe unde este irigat cu ingredientele de dezvoltare economică, pe acolo vine și prosperitatea, pe acolo vin și securitatea, și suveranitatea și democrația, în cele din urmă. Nu încercăm să fim o vitrină colorată a Bucureștiului și a României, pentru că nu vrem să ascundem faptul că în România sunt încă multe lucruri care nu funcționează, dar, în același timp, suntem o platformă de comunicare a întregii Românii de care suntem foarte mândri. Și din cei 300 de participanți și 50 de speakeri din cred că peste 20 de țări ale lumii, nu cred că este unul care să plece de la București fără o impresie că aici este un motor de dezvoltare și o țară care are foarte multă energie și dorință de autodepășire.

AGERPRES: Vorbeați de România ca poartă de intrare în Europa. Din punctul de vedere al discursului inițiativei Belt and Road, chiar așa este numită România. Abordați și acest proiect major, Belt and Road?
Mircea Geoană: Acest coridor Est-Vest, care se află în România, este și un coridor Nord-Sud. Noi suntem la o intersecție. Revin la geografia economică a României, și nu la geografia politică sau strategică a României. Creșterea spectaculoasă a economiilor asiatice, și nu doar cea chineză — avem participanți din Japonia și din Coreea, avem participanți din Asia Centrală, avem participanți din Azerbaidjan și Georgia, avem participanți din Turcia. Este clar că România se află la intersecția acestor rute. Trebuie să recunoaștem că traseul care traversează România pe planul chinez este identic cu faimosul fost Coridor 9 al Uniunii Europene. Tot pe la Giurgiu intră și tot pe la Suceava iese. Și aici e o realitate tristă — cred că și pentru România și cred că și pentru Europa — că acest traseu paneuropean (…) a fost abandonat. Este teoria vaselor comunicante. Când există un spațiu gol — natura urăște vidul — este posibil ca în aceste zone să apară capital din Asia, din Golf, din zone extraeuropene, pentru că, din punctul meu de vedere, abandonarea acestui traseu Nord-Sud Coridorul 9 din partea Uniunii Europene a fost un gest deliberat. E o chestiune de care România are nevoie. Deci, Est-Vest, da, dar și Nord-Sud este la fel de important, și legătura noastră cu Turcia, și Grecia, și cu Orientul Mijlociu și legătura noastră cu Ucraina, cu Moldova, cu Polonia, cu nordul Europei este la fel de importantă. Într-un fel, poate și decidenții europeni, văzând cât de energici sunt alți jucători economici globali în umplerea acestui spațiu, cine știe? — poate este o formă de a aduce în atenția aliaților noștri europeni și transatlantici că și axa Nord-Sud este la fel de importantă ca și cea Est-Vest.

AGERPRES: Una dintre temele Bucharest Forum va fi apartenența României la NATO și acțiunile NATO în regiune. Unele dintre punctele importante sunt Ucraina, dar și situația din Siria, în contextul evoluției Daesh. Cum vor fi aceste lucruri abordate în panelurile Bucharest Forum?
Mircea Geoană: Evident că ne uităm și la spațiul de Mare Neagră extinsă. Nu o să mergem cu discuția până la subiecte legate de Siria în mod direct, dar, indirect, încercăm să evaluăm care este impactul asupra politicilor transatlantice și, în general, a poziției americane și europene față de zone care sunt tot mai complicate. Nu va lipsi din discuțiile poate mai discrete ce se întâmplă în Coreea de Nord. N-are cum să lipsească ceea ce se întâmplă în relația dintre Ucraina și Rusia, rolul și rostul Moldovei în această ecuație geopolitică. Nu va lipsi discuția despre Balcani, nu va lipsi discuția despre Turcia. E un puzzle de situații geopolitice foarte complicate, cum ar fi riscurile pe relația SUA-Iran, care la Adunarea Generală ONU au fost extrem de violente, cel puțin verbal. Aceste lucruri ne preocupă, aceste lucruri, direct sau indirect, ne afectează interesele iar România, ca avanpost al Occidentului în această zonă, este țara ale cărei radare trebuie să fie extrem de sensibile, pe un spațiu mult mai larg, pentru că suntem o țară a cărei geografie are și o dimensiune legată de Orientul Mijlociu extins iar evoluțiile din acest spațiu ne influențează și pe noi și vrem să anticipăm ce se întâmplă.

AGERPRES: Poziția României în Uniunea Europeană în contextul Brexit este văzută, cel puțin în discursuri, ca fiind una care trece spre centru. Cum se va discuta acest aspect la forum?
Mircea Geoană: Bucharest Forum vine într-o logică în care referendumul din Catalonia și drumul către Sibiu în 2019 — acesta este orizontul de timp pe care încercăm să îl anticipăm — (…) există o intenție naturală a țărilor mai avansate din UE să accelereze integrarea mai profundă. Discursul președintelui Macron de la Sorbona, discursul președintelui Juncker despre starea Uniunii, răspunsul relativ pozitiv pe care cancelarul Merkel, după o realegere complicată, l-a dat, arată clar că Europa va merge pe o direcție cu mai multe viteze. Acest lucru este practic inevitabil. Am și scris pentru El Pais un editorial recent despre riscul că dacă Europa în mod natural încearcă să își salveze funcțiile vitale — centrul, zona euro, zona mai dezvoltată—, pentru țările care se află astăzi în alte cercuri, mai îndepărtate de integrare, cum este cazul României — fără Schengen, fără euro, cu MCV, fără OECD—, este, practic, ultimul cerc de integrare. Oricât de nobilă ar fi tentația noastră de a spune că vrem în nucleul dur, între realitate și dorință este o diferență foarte, foarte mare. De aceea, cred că România trebuie să pledeze cu o voce convingătoare. (…) Dacă nu se oferă un drum accelerat pentru țările care doresc și care astăzi nu au toate ingredientele pentru a fi nucleul dur al Europei, cred că riscul de centrifugare este foarte mare. O Europă mai integrată are în sine și riscul ca periferiile multiple să devină centrifugate. Întrebarea este care e forța centripetă care ne ține pe noi, cei 27, într-o șansă reală, în nucleul dur european? Acest lucru încă nu și-a găsit răspunsul și Bucharest Forum încearcă, într-o manieră modestă, să aducă și această discuție. Pregătim președinția românească la Consiliul Uniunii Europene. Avem la București președințiile care ne preced — președinția estoniană, președinția bulgară, croată, cea austriacă. Încercăm să fim utili decidentului public român și încercăm să dăm context. Poate lucrurile pe care nu le poate spune într-un cadru oficial un demnitar român noi avem mai multă libertate să le spunem — că există o intenție corectă de a adânci și accelera integrarea europeană, există și un risc de centrifugare, pe care Catalonia ni-l arată cu violență, cu violență politică și cu violență stradală.

AGERPRES: Ați făcut mai multe referiri la referendumul din Catalonia. Puteți vorbi de faptul că Bucharest Forum are loc într-un moment de criză a democrației în Europa? Mă refer aici și la fenomenul Brexit.
Mircea Geoană: Cred că crizele economice și financiare, cum a fost cazul crizei care a răvășit Europa, ascensiunea populismului atrag aproape natural elemente de fragmentare. Diferența masivă dintre referendumul din Scoția din 2014, care a fost făcut cu asentimentul guvernului central de la Londra și cel din Catalonia este frapantă. Dar nu putem să nu constatăm că există în acest moment un element de tensiune între elementul de suveranitate națională și elementul de exprimare democratică a unei intenții. Aceasta este o problemă care își are rădăcini în crize multiple și nu pot să nu mă gândesc la cei 4-500.000 de români care sunt în Catalonia astăzi, la cele 3-4 milioane de români care se află în Europa și nu pot să nu mă gândesc la faptul că, direct sau indirect, efectul de contaminare și în alte zone ale Europei, inclusiv la noi și în regiunea noastră, este real. De aceea, cred că trebuie să ne uităm și la dimensiunea respectării suveranității naționale și a respectării doctrinei Prodi — care spune că odată ce o entitate își declară constituțional separarea de o altă entitate statală, trebuie să aplice pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Este doctrina Prodi, pe care și noi o susținem. În același timp, trebuie să recunoaștem că este o tensiune între suveranitate națională, integritate națională, constituții și tendințele de fragmentare și regionalizare și centrifugare, de care vorbeam. În cele din urmă, răspunsul este politic și economic. Răspunsul este că o Europă unită este preferabilă unei Europe fărâmițate. Cred că România este, în apropierea centenarului nostru, printre țările cel mai interesate de a pleda pentru un proiect european care să rămână deschis și inclusiv și care să ne pună la adăpost și pe noi, dar și pe alții de riscul reîntoarcerii la un fel de Europă feudală.

AGERPRES: Cum a evoluat lumea sau cel puțin Europa de la Bucharest Forum de anul trecut?
Mircea Geoană: Continuă să fie foarte convulsivă lumea. Avem un președinte american nou, avem un președinte francez nou, avem același cancelar german, avem o conducere chineză care pe 18 octombrie intră în al doilea mandat de cinci ani, cu o structură de putere modificată, mult mai personalizată, mult mai centralizată, avem o Japonie și o Coree care reaccelerează la nivel global, avem contestarea aranjamentului cu Iranul, avem o Coree de Nord care e, de facto, o putere nucleară periculoasă și avem în nordul Irakului tendințele de creare a unui stat kurd, cu toate consecințele acestei potențiale evoluții. Deci, putem spune că geopolitic lumea este mult mai complicată, nevoia unei astfel de conversații este și mai mare și anticiparea modului în care evoluțiile ne vor afecta pe toți este scopul principal al Bucharest Forum. Punând interesele României în centrul conversației noastre.

AGERPRES: Ce înseamnă Bucharest Forum 2017 în cifre?
Mircea Geoană: Înseamnă 300 de participanți, 50 de speakeri, jurnaliști cu profil global, demnitari români și demnitari din alte țări, un efort de organizare excepțional. Vreau să mulțumesc echipelor Aspen și GMF. (…) Noi facem acest lucru de șase ani, împreună cu cei de la GMF, partenerii noștri, într-un scop care derivă din misiunea noastră iar elementul de noutate de la Bucharest Forum este că aducem în premieră fellows, cei care au făcut programe de leadership Aspen și GMF și că vom încerca să avem o structură permanentă, un laborator de idei, un task force pentru viitorul Europei, pentru că simțim că generația tânără trebuie să fie antrenată în această conversație, pentru că Europa, și România și lumea transatlantică sunt ale lor. AGERPRES/(A-autor: Oana Ghiță, editori: Cristina Tatu, Antonia Niță)