Şeful agenţiei pentru securitatea frontierelor Uniunii Europene (Frontex), Fabrice Leggeri, a afirmat miercuri că numărul migranţilor ilegali care intră în UE a scăzut brusc pentru al treilea an până în 2018, dar sosirile de migranţi sunt încă numeroase şi este nevoie de întărirea controalelor la graniţă, transmite Reuters.
Potrivit lui Leggeri, în pofida unei scăderi la 150.114 migranţi în 2018, de la 204.750 în 2017, Frontex îşi întăreşte în continuare măsurile de control la graniţă, sporindu-şi personalul şi tehnologia.
“Nu este o criză majoră în legătură cu traversarea ilegală a frontierelor externe” ale UE”, a declarat Leggeri într-o conferinţă de presă. Dar, el a adăugat că “toţi cetăţenii UE trebuie să fie controlaţi când se întorc acasă sau părăsesc UE”. “Menţinerea acestor măsuri de securitate la aeroporturi, de exemplu, este tot atât de importantă ca la frontierele externe”, a precizat şeful Frontex.
Sosirea unui număr mare de solicitanţi de azil în Europa în ultimii ani a provocat o criză umanitară, mii dintre ei pierzându-şi viaţa în fiecare an încercând să traverseze marea către Europa în ambarcaţiuni supraaglomerate, precum şi o criză politică, determinând o ascensiune a partidelor de extrema dreaptă antiimigraţie pe cuprinsul continentului.
Numărul migranţilor ilegali repatriaţi din UE prin intermediul Frontex a scăzut la 13.700 în 2018, de la circa 14.200 în 2017.
În toiul crizei migraţiei din 2015, Frontex a returnat doar circa 3.600 de migranţi către ţările lor de origine. Returnările facilitate de ţările UE au scăzut de asemenea cu 5 %.
Leggeri a precizat că Frontex şi state membre ale UE au respins intrarea în Uniune a 191.000 de persoane în 2018, faţă de 183.000 în 2017.
Numărul persoanelor care vin în Europa traversând Mediterana centrală a scăzut la cel mai mic nivel din 2012 din cauza pericolului unor astfel de traversări. Migranţii şi solicitanţii de azil sosesc în schimb pe rute mediteraneene estice şi vestice, a mai spus Leggeri.
Majoritatea refugiaţilor au luat calea Mediteranei de est către Grecia în timpul crizei din 2015, când aproape un milion de persoane au venit din Turcia în insulele greceşti. Dar ruta a fost în cele din urmă închisă, după ce Uniunea Europeană şi Ankara au încheiat în martie 2016 un acord pentru oprirea fluxului de migranţi.
Acum, Marocul este principalul punct de plecare a migraţiei către Europa, mulţi dintre migranţi venind din Africa subsahariană, potrivit raportului prezentat de Leggeri.
Marocani, urmaţi de guineeni, malieni şi algerieni au devenit principalele naţionalităţi în rândul migranţilor care călătoresc spre Europa pe ruta vestică.
Dl. Leggeri (este evidenta originea italiana) comunica cifre rizibile daca ne gindim citi scapa identificarii, amprentarii: e suficienta o stire de ieri-alaltaieri sosita din Italia de la un centru de primire a migrantilor sositi doar pe coastele italiene (in locuri si in zone ce sunt out of control).
Centrul a ars complet , o victima iar restul cu desaga in spate au disparut cit ai bate din palme.
Sunt cifre “di comodo” pentru a nu inrautati perceptia , ce e realitate conclamata, de pericol in comunitatea care este Italia. Adevarul e ca nu exista o strategie pusa la punct, eficienta in fata acestui exod uman ce nu se va opri. Pericolul pentru Europa nu vine atit de la est cit din sud dinspre Africa.
Daca ar fi mai multa adevarata buna -credinta si lideri dispusi se negocieze, eu cred ca nu ne – am mai hrani zilnic cu paranoia unei iminente invazii rusesti.
Probabil cu Vlady s-ar putea discuta, in schimb nu se poarte negocia cu traficantii de persoane. Esta cred eu.