Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.
Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii a fost transmisă Curţii Constituţionale după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat CC cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor. Din cele 151 de vorturi exprimate atunci în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.
“Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească”, a scris CSM în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.
Senatul a invocat articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi” se modifică, astfel: “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi”.
