Structurile Statului Major al Forţelor Aeriene care execută serviciul de luptă permanent pentru supravegherea spațiului aerian al României au detectat luni, 10 octombrie, în intervalul orar 8.05-9.09, trei ţinte aeriene care au evoluat în spaţiul aerian aferent bazinului nord-vestic al Mării Negre, către spaţiul aerian al Ucrainei (regiunile Odessa şi Viniţa). Țintele aeriene au survolat și spaţiul aerian al Republicii Moldova.
Din analiza traiectelor de evoluţie şi a parametrilor de zbor, a rezultat că ţintele aeriene au fost, cel mai probabil, rachete de croazieră lansate de pe platforme navale sau terestre din vestul Peninsulei Crimeea.
Țintele aeriene în discuție nu au reprezentat un pericol pentru teritoriul României sau pentru siguranţa traficului aerian al României şi al NATO.
Radarele de supraveghere și cercetare din cadrul Forțelor Aeriene Române fac parte din sistemul de comandă şi control naţional al României şi al NATO şi asigură informarea şi avertizarea timpurie a decidenţilor militari şi politici din România şi din Alianţă.
Conducerea Ministerului Apărării Naționale condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, exprimând sprijinul total pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării vecine. Acțiunile brutale de astăzi, care au vizat zone civile, intens populate, încalcă grav orice normă a dreptului internațional umanitar și, implicit, a Cartei Națiunilor Unite, scrie mapn.ro.
În România, Serviciul de Luptă Permanent se prezintă sub mai multe forme, și anume SLP-PA, SLP-CS, SMMU și SLP-PAE, scrie Aviatia Magazin.
„Poliția Aeriană” este un serviciu de luptă specific NATO, ce presupune asigurarea securității spațiului aerian al țărilor din Alianță pe timp de pace prin intermediul celulelor de avioane de vânătoare dispuse în bazele aeriene ale respectivelor țări. Cele două aeronave din SLP-PA sunt pregătite non-stop să decoleze și să întrebuințeze măsurile care se impun în cazul în care o aeronavă se află – din eroare sau cu intenție – pe un traiect ce duce la penetrarea spațiului aerian al Alianței, în zona acestora de responsabilitate. Principala asemănare dintre actualul SLP-PA și vechiul SLP constă în existența celulei de avioane de vânătoare în stare de alertă permanentă, dispusă într-o zonă specială din interiorul bazei aeriene și pregătită pentru a decola în scopul interceptării unei aeronave ce nu respectă regimul de zbor național. Diferențele dintre SLP-PA și SLP constau în subordonarea celulei de alarmă (a cărei comandă se realizează de la centre NATO din afara teritoriului național), derularea traficului radio (care se execută exclusiv în limba engleză) și în misiunile specifice NATO (misiuni transfrontaliere ce necesită o pregătire complexă a personalului angrenat în SLP-PA). De asemenea, timpii de reacție diferă – dacă SLP impunea decolarea din SPL-1 în 5–8 minute, iar din SPL-2 în 8–12 minute, SLP-PA necesită decolarea, în mod normal, în 15 minute de la alarmare, dar și mai puțin. Cadrul legislativ de acțiune al SLP-PA este asigurat de dispozițiile „Legii 257 din 2001 (republicată în 2014) privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României”, în completarea acestei legi venind și alte normative interne. Dat fiind faptul că majoritatea sistemelor ce activează în cadrul și compun SLP-PA sunt moderne, de producție vestică, deci, implicit, compatibile cu alianța din care România face parte, o serie de proceduri specifice altor armate au fost adoptate drept modus operandi, nivelul de pregătire al personalului implicat și tehnica modernă permițând aplicarea uzuală și fără probleme a acestor standarde.
La câțiva ani de la începerea SLP-PA, ocazia de testare a progresului înregistrat de către personalul românesc a venit atunci când România şi-a exprimat disponibilitatea de a asigura forţele şi mijloacele necesare asigurării securității spaţiului aerian al Ţărilor Baltice (care nu dispun de aeronave de luptă), iar ca o recunoaştere a nivelului de pregătire atins de către țara noastră în acest domeniu, NATO a acceptat această propunere și a întreprins măsurile necesare pentru ca aceasta să fie pusă în practică. Astfel, în perioada 31.07–31.10.2007, SLP-PA în Lituania, Estonia şi Letonia a fost asigurată de patru avioane MiG-21 LanceR C aparţinând Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii ce au acționat în cadrul operațiunii „Baltica 07”. Misiunea principală a detaşamentului românesc, precum și cea a tuturor detașamentelor ce s-au rotit în acel teatru de operații, a fost executarea SLP-PA sub comandă NATO, ca parte integrată a apărării aeriene colective, în scopul menţinerii integrităţii spaţiului aerian desemnat. „Baltica 07” a fost prima – și până la această oră, singura – astfel de misiune la care au participat forțe și mijloace aparținând țării noastre, misiune încheiată cu succes și fără incidente importante, fapt ce a dovedit pregătirea de înaltă clasă a piloților de vânătoare și a personalului de deservire din unitatea ardeleană.
