România va deveni cel mai mare producător de gaze din Europa, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar toate aceste investiţii trebuie protejate şi ar trebui să existe un climat previzibil pentru investitori, a declarat, joi, într-un mesaj video la Forumul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
“Odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Europa. Toate aceste investiţii trebuie protejate, trebuie să fie sigure şi, de asemenea, ar trebui să existe un climat previzibil pentru investitori. În acest moment, lucrăm la proiectul final al legii eoliene offshore, care va fi prezentat pentru aprobarea Guvernului în următoarele două săptămâni şi sperăm că, până în decembrie, Parlamentul să adopte această legislaţie foarte importantă care ne va oferi ocazia să începem exploatarea potenţialului colosal pe care România îl are în domeniul eolianului offshore. Banca Mondială ne-a spus că avem aproximativ 75 de gigawaţi în potenţial eolian offshore. Cel puţin o parte din această cantitate ar trebui să încercăm să o exploatăm şi să ne folosim de ea până în 2030. Inutil să spunem că pentru ca toate acestea să se întâmple, pentru ca toate aceste investiţii să îşi urmeze cursul, trebuie să ne asigurăm că Marea Neagră de pe partea română este în siguranţă. Ministerul Energiei va continua să se implice activ în aceste probleme ce ţin de protejarea investiţiilor actuale şi viitoare, dând din nou investitorilor această predictibilitate, această încredere că pot investi în Marea Neagră într-un mod care să le garanteze şi returnarea investiţiei lor”, a subliniat Burduja.
Demnitarul român a apreciat faptul că regiunea Mării Negre este importantă nu doar din cauza invaziei ruse în Ucraina, ci şi datorită potenţialului său energetic.
“Regiunea Mării Negre este regiune critică pentru România, de mulţi ani. De fapt, acesta a fost mesajul nostru în politica externă către partenerii strategici de peste Ocean: în UE, acordaţi atenţie Mării Negre!. Şi, într-adevăr, astăzi, mai mult decât oricând, putem spune că aşa este. Regiunea Mării Negre este importantă nu doar din cauza invaziei ruse în Ucraina, ci este importantă şi datorită potenţialului său energetic. Am planificat investiţii foarte strategice în Marea Neagră. În primul rând, compania de petrol şi gaze din Marea Neagră a Grupului Carlyle exploatează deja gaze în Marea Neagră în apropierea ţărmului şi pune în reţeaua noastră în fiecare an peste un miliard de metri cubi de gaze naturale, o sursă importantă ce reprezintă cam 10% din ceea ce consumă România în fiecare an. De asemenea, recent sub mandatul meu de câteva luni, Romgaz a anunţat decizia finală de investiţie pentru Neptun Deep. A fost una dintre cele mai importante ştiri din acea perioadă. Vor fi patru miliarde de euro investiţi în Marea Neagră şi în Neptun Deep şi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an de gaz de când începem în ianuarie 2027”, a afirmat ministrul Energiei.
România va fi prima destinaţie a gazelor care se vor extrage din Marea Neagră, a precizat joi, unul dintre directorii OMV Petrom, Lucian Petrescu, însă, potrivit directorului general al Transgaz, Ion Sterian, cantitatea nu va fi suficientă iar România va continua să importe gaze naturale.
“Aşa cum s-a mai spus, prima destinaţie este România. În funcţie de situaţia de la momentul respectiv, balanţa de producţie şi consum, vom vedea dacă va fi un exces de gaze sau nu, dar prima destinaţie este România”, a declarat joi Lucian Petrescu, director Transport şi Dispecerizare al OMV Petrom, în cadrul Congresului Central – European al Gazelor Naturale.
Petrescu s-a referit şi la dificultăţile pe care le are România în transportul de gaze şi a explicat că există “o reconfigurare a fluxurilor de transport”.
“Pentru România, pentru regiune, aş spune că avem o reconfigurare a fluxurilor de transport gaze naturale. Nu mai avem sursa dinspre nord, nu mai vin gazele ruseşti, toate gazele intră în România acum prin sud-est ca importuri. Totodată Neptun Deep va fi tot în acea zonă de intrare în ţară. O să fie nişte încercări pentru Transgaz, sunt sigur că le analizează dânşii şi le vor trece cu succes pe partea de echilibrare”, a arătat Lucian Petrescu.
Primele cantităţi de gaze din Marea Neagră ar urma să fie extrase din Marea Neagră în anul 2027. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a spus că, în România va creşte consumul de gaze, iar ce se va extrage din Marea Neagră nu va fi suficient, aşa că ţara noastră va fi nevoită să mai importe gaz în 2027.
“Din gazele din Marea Neagră sunt 8,2 miliarde de metri cubi semnate cu consorţiul OMV Petrom şi Romgaz. Nu vor fi suficiente. (…) România va importa în continuare gaze”, a explicat Ion Sterian.
OMV Petrom şi Romgaz au anunţat, în luna iunie a acestui an, că au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, acesta urmând să fie depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru confirmare.
OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participaţie de 50% în proiect.
Cele două companii vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafaţă de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 şi a inclus două campanii de achiziţie 3D şi două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012, scrie Agerpres.
