Ce spune Angela Merkel despre România

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 19 iunie a.c., la Berlin, o declarație de presă comună cu Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel, anunta Administratia Prezidentiala.

Transcript www.presidency.ro

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel:

„Doamnelor și domnilor,

Mă bucur foarte mult să îl salut pe Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Fiind invitat să vorbească mâine la o ceremonie pentru comemorarea victimelor refugiului, unde va avea discursul principal, noi am folosit această ocazie să aprofundăm relația noastră bilaterală foarte bună și să ne întâlnim aici, la Cancelaria Federală.

Mulțumesc, domnule Președinte, pentru că v-ați înscris în cartea de condoleanțe pentru decesul fostului Cancelar Federal Helmut Kohl! Cred că este un gest de recunoștință și de respect față de rolul lui Helmut Kohl în evoluția Europei de Est în această perioadă de tranziție.

Vizita are loc într-un an cu mai multe aniversări în relația noastră bilaterală, 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice între țările noastre, 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie între țările noastre, și 10 ani de statut de membru al Uniunii Europene.

Minoritatea germană din România îndeplinește o funcție importantă de punte între societățile celor două țări, iar Președintele Iohannis este un exemplu foarte bun în acest sens.

Am vorbit și despre relațiile economice, care au avut o evoluție foarte dinamică, au fost creșteri considerabile anul trecut, de ordinul zecilor de procente.

Am vorbit și despre digitalizare. Președintele m-a asigurat că România este o locație foarte bună pentru specialiștii IT. Acestea sunt domenii foarte importante pentru noi.

Am abordat și problemele foarte importante pentru Uniunea Europeană. Vom avea un Consiliu European în această săptămână și vom acționa în comun privind extinderea pieței digitale.

Am menționat încă o dată faptul că România, după aderarea la UE, a înregistrat progrese importante în ceea ce privește statul de drept și a luptei împotriva corupției. Totodată, am avertizat că abateri de la calea deja începută ar putea pune la îndoială progresele înregistrate în procesul de reformă, dar știu, totodată, că Președintele Iohannis sprijină acest proces și vreau să îi mulțumesc în acest sens pentru eforturile depuse în beneficiul statului de drept din România.

Revenind la Consiliul European, vom aborda subiecte la care România și Germania au poziții comune, cum ar fi combaterea terorismului, protecția mediului și chestiunea politicii privind migrația. Noi trebuie să înregistrăm progrese privind protejarea frontierelor externe, unde s-au făcut progrese deja, dar și în ceea ce privește stabilitatea în țările de proveniență, și aici tematica Libiei este de cea mai mare importanță. De aceea, am discutat cu Președintele Iohannis despre evoluția din regiune și spiritul cooperării trebuie să joace un rol important aici, deoarece, în anumite țări, precum Yemen sau Siria, va fi nevoie de politici speciale.

Încă o dată, bine ai venit aici, dragă Klaus!”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Mulțumesc foarte mult, stimată doamnă Cancelar Federal!

Mulțumesc pentru această întâlnire deosebit de bună și intensă! Am început astăzi o vizită de lucru în Germania. Primul lucru, când am ajuns și am intrat în Cancelaria Federală, a fost să semnez în cartea de condoleanțe pentru fostul Cancelar Federal, Helmut Kohl, care a decedat zilele trecute. Și mi-am exprimat condoleanțele în numele României, românilor și în nume propriu, inclusiv semnând în cartea de condoleanțe.

Avem anul acesta toate motivele să ne întâlnim, să discutăm și să celebrăm –  50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice între Germania și România, 25 de ani de când s-a semnat Tratatul de prietenie între Germania și România, și 10 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, atunci sub Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene.

Relația cu Germania este pentru România nu doar una de importanță strategică, este și o relație privilegiată și, cu siguranță, una dintre cele mai bune relații pe care le avem, și doamna Cancelar și cu mine ne-am propus să păstrăm această relație și să o îmbunătățim.

Aș menționa aici faptul că Germania a rămas cel mai important partener comercial pentru România. Este pe primul loc, cu creșterii constante de peste 10% în ultimii ani. Este notabil și cred că arată că suntem nu doar apropiați politic, ci suntem apropiați și economic.

Importanța minorității germane din România și a comunității românești din Germania a fost subliniată de noi amândoi și credem că aceste comunități contribuie semnificativ la crearea unui pod între națiunile noastre, respectiv la întărirea acestui pod între națiunile noastre.

Am vorbit, evident, mult și despre Europa, despre proiectul european. Amândoi suntem de părere că este cel mai valoros proiect. Trebuie consolidat, continuat și îmbunătățit. Trebuie, părerea mea, să găsim căile cele mai bune pentru a ne apropia iarăși de cetățeanul european, de a asigura securitatea spațului european și de a găsi cele mai bune căi de a face Uniunea Europeană mai bună. Mai bună însemnând să funcționeze mai bine, să fie mai eficientă și mai acceptată.

În acest context, evident, am menționat tema Spațiului Schengen și doamna Cancelar m-a încurajat să continui discuțiile și cu alți parteneri europeni, poate reușim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluționare.

Sigur că și tema Președinției românești a Consiliului Uniunii din 2019 a fost abordată și trebuie să reamintesc că exact în timpul în care vom avea noi Președinția vor apărea teme grele. Se finalizează Brexit-ul, se discută următorul buget al Uniunii, și cred că putem să jucăm un rol nu doar important, ci și pozitiv atunci când vom prezida Consiliul.

Am discutat despre relația transatlantică. Am relatat, pe scurt, cum a decurs vizita pe care am făcut-o acum câteva zile în Statele Unite, în Washington, și am căzut de acord că rămânem pe aceeași idee, comună și importantă, că relația transatlantică este vitală, că Uniunea Europeană este importantă pentru SUA și SUA este importantă pentru Uniunea Europeană. Suntem de aceeași părere, că nu trebuie să optăm între NATO și Uniunea Europeană, ci trebuie să colaborăm. Aceste lucruri vor duce, după opinia noastră, la îmbunătățirea întregii situații în care ne aflăm.

Am trecut în revistă, în mod natural, Vecinătatea Estică, problematica Moldovei, a Ucrainei. Am discutat chiar un pic mai în detaliu despre Spațiul Mării Negre și despre securitatea la Marea Neagră, unde avem păreri practic identice. Este un spațiu care este vital, nu numai pentru Uniune, dar și pentru NATO, și, în sens larg, pentru securitatea noastră, a întregii regiuni.

În final, vreau să mai subliniez o dată că această discuție foarte intensă și foarte bună mi-a făcut mare plăcere și îi mulțumesc doamnei Cancelar Merkel.”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună ziua! O întrebare atât pentru Președintele Klaus Iohannis, cât și pentru Cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce privește proiectul european, Germania a mers pe ideea unei Europa cu două viteze. România respinge acest scenariu. Care este poziția celor doi lideri în această problemă? Având în vedere problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, cum vedeți criza politică de la București?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Privind a doua întrebare, nu am să mă pronunț. Am spus că în mod general noi ne dorim întărirea statului de drept și a democrației în România. Dar astea sunt, bineînțeles, probleme interne ale României.

Principiul Europei cu două viteze este înțeles greșit uneori. Există impresia că unele țări nu ar avea voie să participe, dar toate țările europene pot să participe la toate proiectele europene, în măsura în care îndeplinesc condițiile și criteriile pe care le avem. Deci nu excludem pe nimeni, nu există vreun grup de țări excluse.

De exemplu, Danemarca nu participă la politica internă de justiție a Uniunii Europene, chiar prin referendum populația a hotărât acest lucru. Asta nu înseamnă că nimeni din Europa nu poate să participe la politica comună internă de justiție. România, de exemplu, participă.

Nu toate statele fac parte din zona Euro, dar, dacă sunt condițiile îndeplinite, toată lumea poate să adere la spațiul Euro. Dar nu definim Europa cu două viteze, această politică nu este îndreptată împotriva nimănui, toate statele sunt invitate să participe la toate activitățile. Am discutat, cel mai recent, despre Parchetul European, nu toate statele sprijină această idee, dar există, în continuare, o cooperare întărită. Este un sistem deschis pentru toată lumea.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La tema cu două viteze, nu știu dacă este cazul să adaug multe. Între timp problema ca atare nu mai există, așa cum a apărut ea într-un moment dat, cu anumite acuități politice. Cred ca a fost parțial o chestiune doar de definiție și de comunicare.

Pentru țările din Europa de Vest a fost important să nu existe țări care blochează anumite proiecte, iar pentru noi, țările din Est, a fost important să nu existe proiecte la care nu avem noi acces. Între timp toate aceste lucruri sunt foarte bine clarificate, cu toții am fost de acord că trebuie să existe opțiunea pentru statele membre să participe sau nu la anumite proiectele, dar toate proiectele să rămână deschise pentru toți cei care își doresc să participe și avem cele două exemple clasice, nu toți sunt membri în zona euro, dar cine își dorește are calea deschisă, și, un proiect mai recent, unde am fost chiar noi, România, printre inițiatori, Procurorul European, unde toată lumea poate să participe, dar deocamdată nu participă toți, ci doar o parte dintre statele membre. Cred că această chestiune a celor două viteze nu mai este de actualitate.

În ce privește criza politică de acasă, în mod natural doamna Cancelar nu dorește să exprime o opinie, dar am avut o scurtă discuție pe această temă și cred că am reușit să transmit mesajul că avem o criză în interiorul coaliției de guvernare, dar că România este o țară stabilă, solidă, cu o economie funcțională și că am solicitat celor implicați în divergențe să găsească soluții urgente, ceea ce fără îndoială se va și întâmpla.

Jurnalist: Doamnă Cancelar, domnule Președinte, ați discutat despre teme europene, deci o întrebare în legătură cu Brexit și privind evoluții viitoare în Europei. Având în vedere criticile la adresa Premierului May, credeți că Brexit va continua în forma actuală? În al doilea rând, ce părere aveți despre Actul de Stat de la 1 iulie?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Referitor la a doua întrebare, Președintele Federal vă va informa când va fi cazul. Referitor la Brexit, negocierile au început și avem principii comune. Pentru mine este important ca cele 27 de state membre să aibă o poziție comună. Ascultăm doleanțele Marii Britanii ca împreună să ajungem la un acord în ceea ce privește Brexit. Nu putem specula încă din prima zi cum se vor încheia tratativele. Cred că vom ajunge la un acord care să fie în interesul ambelor părți. Bineînțeles, interesele celor 27 de state membre vor fi formulate foarte clar și vom avea o poziție comună.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În ceea ce privește Brexit-ul, nu vreau să spun decât că mi se pare excepțional că cele 27 de state ale Uniunii Europene nu numai că au hotărât împreună să acționeze în comun, ci că totul arată că vor și face acest lucru. Și, din această perspectivă, cred că avem o poziție bună la debutul negocierilor. Pe de altă parte, ne-am pus de acord și le-am comunicat și autorităților britanice acest lucru, că ne dorim o procedură secvențială. Așadar, în principiu, să avem o retragere organizată, să-i spunem așa, din Uniunea Europeană, și abia apoi vom stabili principiile viitoarelor relații cu Marea Britanie. Desigur, au existat mai multe luări de poziție și din Marea Britanie în această privință în timpul campaniei electorale ce a avut loc acum câteva săptămâni, dar cred că și în acest punct vom ajunge la rezultate pozitive. Negocierile tocmai încep și, desigur, așteptăm să vedem cum se vor desfășura. Dar, aș spune, că sunt un optimist moderat și informat.

Jurnalist: În acest moment relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite par mai reci ca niciodată. Plecați de la premisa că ele se vor răci în continuare și, dacă da, care este planul din punct de vedere economic și al apărării? Sau, din contră, că ele vor reveni la normal, dat fiind faptul că în Uniunea Europeană există țări precum România care au relații excepționale cu Statele Unite?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: În primul rând, trebuie să spunem că în Uniunea Europeană avem o serie de eforturi în planul apărării, unde dorim să colaborăm mai strâns și asta este o completare a activității NATO. Deci noi, europenii, vrem să fim mai activi, să fim integrați în NATO, dar dorim să avem și soluții politice, pentru că soluții militare sunt ultima ratio, sunt ultimul argument. Ne exprimăm atașamentul față de Articolul 5 al NATO și, în acest sens, noi vom avea, vom menține aceeași linie. Sigur, există și discuții controversate cu Statele Unite, de exemplu faptul că au denunțat Acordul privind schimbările climatice. Și aici ne vom exprima foarte limpede poziția noastră în cadrul Consiliului și cred că este foarte necesar acest lucru, mai ales atunci când există păreri diferite, cum am văzut.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite trebuie să fie una foarte bună. Am subliniat acest lucru și cu ocazia recentei mele vizite la Washington și cred că acest mesaj este important și trebuie transpus în practică. Am mai spus-o și o repet, nu este cazul să optăm între NATO și Uniune sau să optăm între Uniune și Statele Unite. Așa ceva este imposibil și, de fapt, nu este dorit de nimeni.

Pe de altă parte, trebuie să fim realiști, să vedem că au apărut anumite sincope în bunul mers al lucrurilor și toată lumea se străduiește să găsească căi de ieșire din sincopă și reluare a relațiilor foarte bune. Relația transatlantică nu este o opțiune politică sau diplomatică. Relația transatlantică este la baza civilizației noastre de tip democratic și trebuie păstrată ca atare foarte, foarte bine. Încet, încet, impresia mea este că foarte multă lume înțelege că a merge spre slăbirea relației este o mare eroare și cam toți sunt pe un discurs politic care duce, cu siguranță, către o reîmbunătățire a acestei relații, fiindcă Europa are nevoie de America și invers, și între NATO și Uniune trebuie să apară colaborări cu efect de sinergie și nu altceva.

Jurnalist: Domnule Președinte, sunt interesat să aflu în ce măsură controversele de politică internă din România vor avea urmări asupra Uniunii Europene, respectiva asupra relațiilor cu Uniunea Europeană și cu NATO? Sau credeți că nu are nicio influență asupra politicii de la Bruxelles?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu are absolut niciun efect. Avem, într-adevăr, o criză politică internă pe care am definit-o la noi ca pe o criză din interiorul Coaliției de guvernământ, a partidului de guvernământ. Politica europeană și politica externă ale României nu sunt influențate sub nicio formă de această criză. Pe de o parte, pentru că, în primul rând, este vorba despre domenii pe care eu le reprezint și interesul meu este să limitez lucrurile foarte clar. Și, în al doilea rând, pentru că toți politicienii români, indiferent de culoarea politică sunt de aceeași părere cu mine, și anume că avem nevoie de o politică europeană și politică externă extrem de solide, raționale și în aceste două puncte, în mod interesant, în România, suntem cu toții de aceeași părere.