Ce strategie are Romania la masa greilor din UE

Președintele României Klaus Iohannis, a susținut vineri, 16 septembrie a.c., o declarație de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, Republica Slovacă. Iohannis a facut referire la aspecte concrete ale negocierilor purtate de liderii UE, ce privesc in multe aspecte si Romania.

———————–

„Bună seara! Tocmai s-a terminat Consiliul European informal de la Bratislava. Acest Consiliu a fost gândit, din capul locului, ca şi o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra ceea ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta Uniunea Europeană, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem – criză economică, care a lăsat urme adânci, criza migraţiei, Brexit-ul. Şi în acest fel, ne-am întâlnit astăzi, la Bratislava, am discutat în prima parte a zilei, despre situaţia Uniunii. Ne-am referit, evident, şi la discursul Preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul Uniunii.

După sesiunea de analiză din prima parte a zilei, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a Uniunii Europene. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor. S-a vorbit despre migraţie şi despre felul cum putem să pregătim decizii care îmbunătăţesc felul în care Uniunea reacţionează la acest fenomen. Am discutat despre securitatea internă şi externă. Aici deja există câteva evoluţii foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecţia frontierelor externe ale Uniunii.

Am discutat despre şomaj. Este un fenomen care, în continuare, afectează state membre ale Uniunii şi încă se lucrează la soluţii. Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific, şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, de exemplu cea prezentată acum câteva zile, de înfiinţare a unui corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească, dar şi să înveţe de acolo.

Iată o serie de teme care ne-au preocupat şi care constituie baza acestui aşa-numit Roadmap de la Bratislava, care arată domeniile de care trebuie să ne ocupăm în viitor, dacă vrem să facem să funcţioneze mai bine Uniunea.

Acest proces de reflecţie va continua la Consiliul din octombrie, din decembrie. S-a discutat deja despre un Consiliu informal care va avea loc la începutul anului viitor, în Malta, şi acest proces de reflecţie se va încheia cu o strategie pentru viitorul Uniunii, în martie, când ne vom întâlni la Roma, pentru a sărbători împreună 60 de ani de la Tratatul de la Roma.

Acestea au fost, în mare, discuţiile şi preocupările din cursul Consiliului de astăzi. Dacă aveţi două, trei întrebări, vă rog!”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: „Spuneaţi la sosire, înainte de avea discuţiile cu ceilalţi lideri europeni, că pentru România o prioritate este primirea în spaţiul Schengen. Aţi discutat cu partenerii europeni astăzi despre asta?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-am avut pe marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune.”

Jurnalist: „Ce ţară mai are rezerve?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii.”

Jurnalist: „Dar ce anume mai îngrijorează acum în ceea ce priveşte eventuala primire a României în spaţiul Schengen?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen. Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate.”

Jurnalist: „După ce aţi purtat aceste discuţii informale în marja Summitului, aţi mai spune că este oportună o discuţie oficială legată de primirea României în spaţiul Schengen? Momentul este unul potrivit?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi păstrez evaluarea pe care v-am spus-o azi dimineaţă. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv.”

Jurnalist: „În ceea ce priveşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sunt câteva instituţii europene pe care Marea Britanie le găzduieşte şi care, probabil, vor trebui să-şi găsească sedii în altă parte. Este un obiectiv pentru România să găzduiască instituții europene? Agenţia Europeană a Medicamentului ar fi un exemplu.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste chestiuni nu s-au discutat şi nici nu se vor discuta. Aş vrea să fac o remarcă legată de Brexit. Este o chestiune care ne preocupă, dar important pentru noi nu este ce face Marea Britanie. Asta e treaba Marii Britanii, care a hotărât, din păcate, să părăsească Uniunea. Ceea ce ne preocupă pe noi este ce facem noi, cei 27, în continuare şi probabil cea mai importantă concluzie din discuţiile şi din Consiliul trecut şi din acest Consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă, dar în chestiunea menţionată de dumneavoastră, este, recunosc, o preocupare a noastră faptul că România nu găzduieşte nici o agenţie europeană. Dacă vom reuşi să convingem partenerii ca una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti, sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie.”

Jurnalist: „Încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Dacă ar fi să evaluaţi acest Summit informal, am urmărit cu atenţie temele care au preocupat liderii europeni, astăzi, sunt teme cronice, aş putea să spun: migraţia, şomajul, securitatea, situaţia economică – prin ce a fost diferit acest Summit, ca rezultate, de unul de acum şase luni sau de acum un an?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (…) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm. Vă rog!”

Jurnalist: „Domnule Președinte, m-ar interesa în ce măsură ați discutat astăzi despre crearea așa-numitei armate europene și dacă s-a evaluat și impactul pe care o astfel de forță l-ar avea asupra angajamentelor bugetare pe care țările membre NATO le-au asumat deja – mă refer la bugetul de 2% pentru Apărare, anual. Mulțumesc!”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană și nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre așa ceva. Inițiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informație care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE. Ceea ce este adevărat și ceea ce vrem este ca inițiativele pe zona de apărare, pe intervenții în zone de criză, pe apărarea frontierelor, să fie mult mai bine coordonate. Și vrem să avem într-adevăr, un centru de coordonare – un headquarter, cum este menționat în documentație – pentru aceste zone de intervenții unde intervin forțele armate ale membrelor Uniunii Europene. Peste tot se menționează și vreau să subliniez acest lucru: nu intenționează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puțin pentru România, pot să spun clar că este baza securității în Europa. Și dacă vorbim de NATO, vă amintesc că, la Summitul de la Varșovia, s-a semnat o înțelegere între NATO și Uniunea Europeană, tocmai pentru a permite o mai bună coordonare și abordare comună complementară – de la caz, la caz – a diferitelor chestiuni. Deci, în momentul de față, în domeniul apărării, avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare și, da, s-a discutat și despre industria de apărare; nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar, în alte formate, industria de apărare europeană a fost o temă și cred că toată lumea este de acord că este de interes și pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci, automat, apar noi locuri de muncă, se salvează locații unde industria de apărare are tradiție, de exemplu, România, și această evoluție nu putem decât s-o salutăm.”