Revine în dezbaterea aprinsă a presei internaționale problema originii pandemiei.
Cotidianul britanic The Telegraph subliniază în editorialul său că dintre învățăturile pe care le putem trage de pe urma pandemiei, „cea mai importantă e motivul apariției” ei. Președintele american le-a cerut acum serviciilor secrete să investigheze mai aprofundat teoria scăpării virusului din laborator.
O teorie respinsă deja de OMS, în urma unei anchete care s-a dovedit între timp a fi „inadecvată”. De altfel OMS „pare mai preocupată să nu supere China decât să descopere adevărul”. Or, „chiar paranoia și secretomania de stat ale Chinei constituie problema aici”, consideră The Telegraph, comparând poziția țării cu eforturile URSS de a ascunde catastrofa nucleară de la Cernobîl.
Teoria laboratorului e susținută și de un nou studiu științific prezentat de ziarul italian La Stampa. Un oncolog britanic și un virolog norvegian susțin că „virusul Sars-Cov-2 a fost creat prin experimente” de laborator și că nu are „strămoşi naturali credibili”.
„Dovada copleşitoare a tezei lor ar fi descoperirea unui lanț de aminoacizi cu ajutorul cărora virusul se leagă atât de eficient de celulele umane. Numai că în natură sunt greu de găsit împreună trei aminoacizi pozitivi, deoarece se resping reciproc. Iar patru este «cu siguranță puțin probabil»”. Studiul urmează a fi publicat în Quarterly Review of Biophysics Discovery, dar, precizează La Stampa, concluziile lui au fost deja respinse „de alte câteva reviste științifice importante”.
The Financial Times analizează implicațiile geopolitice ale chestiunii, observând că problema a deteriorat deja grav relațiile dintre China și Australia. „Disperarea evidentă a Chinei de a controla povestea a generat o reacție adversă – alimentând suspiciunile că țara are ceva de ascuns.”
Dacă în ultimul an China reușise să redirecționeze atenția spre succesul ei în privința îngrădirii bolii, în antiteză cu bilanțul mare al deceselor din Vest, acum noua anchetă a SUA îi dă iarăși de furcă. Același an și l-a petrecut însă China și „înstrăinându-și potențialii parteneri” precum UE și India. Problema ei e că „reacționează la orice critică venită din străinătate printr-o combinație toxică de amenințări, retorică stridentă și secretomanie, indiferent dacă e vorba de Xinjiang, Taiwan ori Covid-19”, scrie rador.ro
