Interviu-eveniment la emisiunea “Punctul de Întâlnire” cu Radu Tudor. În ziua în care preia cea mai înaltă poziţie internaţională deţinută vreodată de un român, Mircea Geoană, noul Secretar General Adjunct al NATO, răspunde întrebărilor lui Radu Tudor.
Cea mai puternică şi influenţă organizaţie internaţională, NATO, are astăzi şi un român în frunte, alături de Secretarul General, Jens Stoltenberg.
“Este o enormă onoare pentru mine să ocup o poziţie atât de importantă. E reflectarea faptului că, de-a lungul întregii cariere, fie diplomatică, fie politică, am fost, rămân şi voi rămâne întotdeauna un mare avocat al relaţiei transatlantice. Este şi o recunoaştere a importanţei şi a rolului României în alianţă. În 15 ani de când am aderat, România s-a afirmat şi este un aliat influent şi respectat. Sunt mândru să pot să reprezint interesele alianţei noastre şi sunt extrem de hotărât să asist Secretarul General al NATO în îndeplnirea atribuţiilor sale. Este un joc de echipă, în care Secretarul General şi noi toţi, începând cu mine şi restul colegilor din NATO, suntem aici pentru a-l ajuta pe Secretarul General să facă cea mai bună muncă posibilă în interesul nostru comun”.
“Alianţa a mai trecut, de-a lungul celor 70 de ani de existenţă, după căderea comunismului, în valurile succesive de extindere, prin momente delicate şi există o capacitate internă a alianţei ca, prin dialog, prin consultare, prin concertare, prin valorile comune care ne unesc, să găsim întotdeauna o cale de a merge mai departe împreună. Unitatea şi solidaritatea alianţei sunt cele mai preţioase atuuri ale celei mai reuşite alianţe din istoria umanităţii şi zilele acestea nu ascundem deloc că sunt momente complicate, discuţii în interiorul Consiliului Nord-Atlantic. Vom avea săptămâna viitoare ministeriala apărării NATO, unde subiecte de genul situaţia din nordul Siriei, sunt pe agenda noastră, sunt elemente preocupante, dar am toată încrederea. Aceasta e misiunea noastră aici, la Bruxelles, să fim siguri că, prin dialog, prin răbdare şi respect reciproc, vom găsi soluţii pentru a face ca alianţa să fie unită multe decenii de acum încolo.
Niciodată în istoria României nu am avut şansa de a fi parte din structurile Occidentului dezvoltat. Avem, în ultimii 15 ani de zile, de când am aderat la NATO, apoi de când am aderat la UE, şansa de a recupera timpul istoric piedut. Securitatea naţională a României nu a fost niciodată mai bine protejată, nu am avut niciodată aliaţi mai puternici. Şi mai mult decât forţa militară şi forţa economică şi politică a aliaţilor noştri, niciodată nu am avut o fundaţie de valori comune cu Occidentul dezvoltat. De aceea, mesajul meu este să păstrăm încrederea în acest drum ireversibil pe care l-am ales”.
#Geoana, #NATO, #RaduTudor
Interviu-eveniment la emisiunea “Punctul de Întâlnire” cu Radu Tudor. În ziua în care preia cea mai înaltă poziţie internaţională deţinută vreodată de un român, Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al NATO, răspunde întrebărilor lui Radu Tudor.
Cea mai puternică şi influenţă organizaţie internaţională, NATO, are astăzi şi un român în frunte, alături de secretarul general, Jens Stoltenberg.
Mircea Geoană s-a arătat foarte onorat să ocupe funcţia numărul 2 în NATO şi să reprezinte interesele României în această organizaţie.
“Este o enormă onoare pentru mine să ocup o poziţie atât de importantă. E reflectarea faptului că, de-a lungul întregii cariere, fie diplomatică, fie politică, am fost, rămân şi voi rămâne întotdeauna un mare avocat al relaţiei transatlantice. Este şi o recunoaştere a importanţei şi a rolului României în alianţă. În 15 ani de când am aderat, România s-a afirmat şi este un aliat influent şi respectat. Sunt mândru să pot să reprezint interesele alianţei noastre şi sunt extrem de hotărât să asist secretarul general al NATO în îndeplnirea atribuţiilor sale. Este un joc de echipă, în care secretarul general şi noi toţi, începând cu mine şi restul colegilor din NATO, suntem aici pentru a-l ajuta pe secretarul general să facă cea mai bună muncă posibilă în interesul nostru comun”.
“Alianţa a mai trecut, de-a lungul celor 70 de ani de existenţă, după căderea comunismului, în valurile succesive de extindere, prin momente delicate şi există o capacitate internă a alianţei ca, prin dialog, prin consultare, prin concertare, prin valorile comune care ne unesc, să găsim întotdeauna o cale de a merge mai departe împreună. Unitatea şi solidaritatea alianţei sunt cele mai preţioase atuuri ale celei mai reuşite alianţe din istoria umanităţii şi zilele acestea nu ascundem deloc că sunt momente complicate, discuţii în interiorul Consiliului Nord-Atlantic. Vom avea săptămâna viitoare ministeriala apărării NATO, unde subiecte de genul situaţia din nordul Siriei, sunt pe agenda noastră, sunt elemente preocupante, dar am toată încrederea. Aceasta e misiunea noastră aici, la Bruxelles, să fim siguri că, prin dialog, prin răbdare şi respect reciproc, vom găsi soluţii pentru a face ca alianţa să fie unită multe decenii de acum încolo”.
“Niciodată în istoria României nu am avut şansa de a fi parte din structurile Occidentului dezvoltat. Avem, în ultimii 15 ani de zile, de când am aderat la NATO, apoi de când am aderat la UE, şansa de a recupera timpul istoric piedut. Securitatea naţională a României nu a fost niciodată mai bine protejată, nu am avut niciodată aliaţi mai puternici. Şi mai mult decât forţa militară şi forţa economică şi politică a aliaţilor noştri, niciodată nu am avut o fundaţie de valori comune cu Occidentul dezvoltat. De aceea, mesajul meu este să păstrăm încrederea în acest drum ireversibil pe care l-am ales”.
Interviul integral cu Mircea Geoană :
Radu Tudor: Provocarea v-aţi lansat-o în momentul în care aţi făcut primii paşi în diplomaţie. Am găsit câteva imagini emoţionante din momentul în care aţi mers cu scrisorile de acreditare în faţa preşedintelui american Bill Clinton. Acea imagine pentru mine reprezintă atât de mult pentru că de aproape 25 de ani ancora României în SUA a reprezentat-o modul profesionist în care aţi crezut în relaţia transatlantică.
“Nu de aici a pornit. Suntem doar o generaţie care a profitat de o conjunctură importantă, căderea comunismului, înfrângerea Uniunii Sovietice şi a ideologiei totalitare. Cred că am făcut cu toţii orice ar fi făcut orice generaţie de români înaintea noastră, de la Şcoala Ardeleană încoace, de la paşoptişti încoace, de la Marea Unire încoace, de la momentele mai mult sau mai puţin durabile, de reîmplinirea visului care ne defineşte ca naţiune, revenirea cu arme şi bagaje în Occident. Acolo unde 2000 de ani am fost pentru o scurtă perioadă, dar apoi istoria, geografia, nebuniile geo-politice ne-au ţinut departe. Mereu am tânjit după acest lucru, iată că s-a întâmplat. Niciodată în istoria noastră nu am făcut, ca ţară, ca naţiune, parte integrantă din structurile instituţionalizate ale Occidentului. Nu alianţe conjuncturale, cu tratate bilaterale. Pentru prima dată, România face parte organic, instituţional, din structurile organizate ale Occidentului. Evident că suntem încă relativ nou-veniţi, evident că avem încă multe probleme de recuperat, timp istoric, decalaje”.
Mircea Geoană a vorbit despre momentul în care a dat mâna cu preşedintele SUA Bill Clinton, în România anilor 90. “A fost un gest de curaj să trimiţi un tânăr neexperimentat. Astăzi sigur că sunt mai relaxat şi oarecum mai în pielea mea. Dar atunci eram speriat de moarte, se vede şi pe figura mea uşor răvăşită. Dar nu e o chestiune singulară. În istorie, apar şi conjuncturi. Poate că undeva acolo sus, destinul sau Dumnezeu vede şi destinele individuale şi destinele naţionale”.
“E un moment de recunoaştere a faptului că ne-am maturizat, în NATO jucăm un rol greu, important. E, probabil, prima instituţie în care România începe să-şi umple fotoliul cu greutate, cu sobrietate, cu metodă, cu eficacitate. Uşor se întâmplă şi în UE, am intrat mai târziu, acolo lucrurile sunt puţin mai complexe pentru că trebuie să depinzi şi de alte instituţii, alţi actori. Aici, la NATO, diplomaţii, militarii, oamenii din serviciile de informaţii, politicienii sunt foarte importanţi. Nu este despre mine, este vorba despre noi şi e un semnal şi pentru România, e un semnal, la 30 de ani de la căderea comunismului, pentru întreaga noastră regiune, e un semn dat şi de alianţă şi de militari şi de secretarul general care m-a selectat. Sunt propuneri din partea ţărilor care avansează nominalizări”.
Radu Tudor: Preluaţi acest mandat extrem de influent şi onorabil într-un moment complicat, poate cel mai complicat moment în interiorul alianţei, în relaţia transatlantică şi la nivel mondial.
“Trebuie să spun că sunt impresionat de capacitatea de efort, de înţelepciunea şi abilitatea de care secretarul general a dat dovadă în aceşti ani la cârma alianţei noastre. Sătpămâna trecută a fost în vizită la Istanbul, s-a întâlnit cu preşedintele Turciei şi cu miniştrii de Externe şi ai Apărării ai acestui aliat important, în condiţiile în care ştim ce se întâmplă în nordul Siriei”. Play Video
Radu Tudor: Ce conţine mandatul pe care-l aveţi?
“Cred că într-un fel selectarea unui personaj cu profilul profesional pe care-l am eu a făcut parte, pe lângă chestiuni de geografie şi membri mai noi sau mai vechi ai alianţei, cred că are nevoie de a-l seconda, a face echipă, de a începe să acoperim nu doar geografii foarte diferite, ci şi tematici foarte diferite. Pentru că lumea se schimbă nu doar din punct de vedere al echilibrelor de natură geo-politică, geo-economică şi securitară. Mă bucur că nu m-a selectat mai devreme pentru că cred că aproape din vacanţa domnului Stoltenberg, din puţinele săptămâni de vacanţă de vară, a plecat din America, unde a participat la o conferinţă, până în Australia şi Noua Zeelandă, unde Alianţa Nord-Atlantică a semnat o nouă generaţie de acorduri cu aceşti doi foarte importanţi aliaţi. Deci voi face echipă pe aceste lucruri, sunt şi zone pe care vom avea o diviziune a muncii. Avem de pregătit întâlnirea liderilor alianţei de la Londra şi secretarul general face un tur al capitalelor. Mai sunt chestiuni legate de continuarea răspunsului faţă de agresivitatea Rusiei, probleme legate de începutul discuţiei despre spaţiul extraterestru, probleme legate de tehnologii care sunt aplicabile nu doar pentru progresul în zona civilă, ci sunt şi tehnologii şi inovaţii care au şi o dimensiune militară. E unul dintre cele mai fascinante şi complicate momente pe care le-a traversat planeta noastră. Alianţa Nord-Atlantică este, de fapt, osatura de rezistenţă a sistemului de valori democratice, liberale, de libertăţi individuale, de securitate şi prosperitate ale lumii libere. Asta este în esenţă NATO. Evident, are o puternică dimensiune militară, o puternică dimensiune de descurajare, o puternică dimensiune de colaborare, dar în esenţă, suntem o alianţă a democraţiilor. Pentru România, este un fel de recuperare accelerată a timpului istoric pierdut. Trebuie să ne ţinem în continuare cu mâinile strânse şi cu consensul naţional unit în jurul acestui tip de demers”.
“Cred că forţa pe care România o poate avea creşte exponenţial dacă aparţii unei lumi care dă siguranţă, încredere. Putem să nu ne uităm la cifre? Cu toţii suntem nemulţumiţi că în multe zone de politici publice, de speranţă şi de teamă uneori a cetăţenilor români nu am făcut atât de mult cât am fi putut face. Dar nu poţi să nu te uiţi în ansamblu că de când am aderat la NATO şi până acum PIB-ul României s-a triplat. Nu poţi să spui că cineva ar veni să investească în România dacă nu am avea garanţii de securitate şi garanţii de societate care funcţionează după o regulă democratică şi juridică de tip occidental. Precondiţia pentru o Românie puternică şi o Europă puternică şi pentru Alianţa Atlantică puternică pentru deceniile şi secolele următoare va fi să rămânem uniţi, să depăşim împreună momente delicate, momente de oportunitate”.
Sunt oameni de bună calitate în partidele politice din România, dar nu ştim să-i punem în valoare, a spus Mircea Geoană.
“Să ştiţi că există oameni de foarte bună calitate peste tot în administraţia publică din România şi în partidele din România. Problema este că uneori nu ştim să-i punem în valoare, uneori sunt alte criterii care umbresc o chestiune meritocratică şi o chestiune de oportunitate strategică. Trebuie să spun că sunt extrem de plăcut impresionat de consensul politic de acasă care a condus la nominalizarea mea. Şi nu era perioada în care s-au schimbat realităţile în Parlament şi se instalează alte guverne. A fost în perioada de maximă incandescentă tensiune politică, de coabitare extrem de abrazivă între preşedinţie şi guvern. Şi totuşi, această ţară, cu toate problemele pe care le avem, a ştiut să fructifice o şansă”.
“Niciodată nu trebuie să abandonezi, în fiecare zi trebuie să-ţi faci munca cât de bine poţi”
“Cred că exemplul de succes pe care eu îl reprezint din punctul de vedere al ocupării unei poziţii atât de importante, cea mai importantă poziţie în centrul decizional al Occidentului organizat şi democratic pe care a avut-o vreodată un român, este o încurajare. Aş vrea ca cei care sunt poate mai tineri sau în diverse situaţii în care pot avea o astfel de şansă, să se uite la exemplul meu, inclusiv la lucrurile care au mers greu în cariera mea, şi să ştie că niciodată nu trebuie să abandonezi şi că în fiecare zi trebuie să-ţi faci munca cât de bine poţi”.
Radu Tudor: Ce credeţi că se va întâmpla în Bazinul Mării Negre, din perspectiva de stat aliat?
“Marea Neagră e o zonă care face parte dintr-un continuum strategic, şi cu Marea Mediterană şi cu Marea Caspică şi cu Orientul Mijlociu extins şi poarta de intrare dinspre şi înspre Eurasia. Marea Neagră e mult mai relevantă din punct de vedere geo-politic decât geogragia propriu-zisă a Mării Negre. E un punct nodal de articulare şi de competiţie globală între plăcile tectonice ale planetei. Pentru Europa, pentru Alianţa Atlantică, am continua să investim şi din punct de vedere securitar, dar şi din punct de vedere prosperitate economică şi rezilienţă în societate. Succesul ţărilor nou-venite în NATO şi UE, cum e cazul României, este într-un fel barometrul de succes pentru lumea occidentală. Interesul pentru această zonă va continua să fie important. E o recunoaştere numirea mea a relevanţei strategice semnificative, în creştere, în contextul geo-politic internaţional.
