Virusologul Christian Drosten, consilierul ştiinţific al guvernului german în privinţa pandemiei de COVID-19, a declarat într-un interviu pentru Der Spiegel că se simte îngrijorat de creşteri potenţial explozive ale noilor îmbolnăviri în primăvară şi vară, în contextul răspândirii mai largi a tulpinii britanice a virusului, scrie adevarul.ro
Virusologul german mărturiseşte că iniţial a avut îndoieli că varianta mutantă britanică avirusului, B.1.1.7, ar fi mai contagioasă decât cea originală, însă un studiu recent realizat de Universitatea Oxford a arătat cu dovezi destul de solide că este mai contagioasă cu până la 35%.
„Este un lucru uluitor că virusul şi-a sporit în asemenea măsură caracterul infecţios. Din nefericire, asta e mult mai periculos decât dacă ar fi fost vorba de o variantă cu potenţial letal mai mare, întrucât un singur infectat va transmite virusul la mai mulţi oameni şi ei devin contagioşi pentru şi mai mulţi oameni, astfel că ajungem la o creştere exponenţială a cazurilor”, a spus acesta.
În Germania noua variantă de virusului nu este deocamdată răspândită larg, fapt care oferă oportunitatea unor măsuri de prevenţie cel puţin pentru a încetini transmiterea dacă nu poate fi oprită, a spus acesta. „În privinţa B.1.1.7, ar putea fi vorba de un efect al pragului critic. Dacă vom fi capabili să păstrăm nivelurile de transmitere sub un nivel de referinţă critic, putem măcar spera că nu avea o răspândire rapidă”.
Situaţiile problematice în pandemie după cum a reieşit din experienţa unora dintre ţările care au instituit măsuri de carantină au fost legate de deciziile legate de închiderea şcolilor/păstrarea lor deschise, de numărul oamenilor care nu au putut munci de acasă, dar şi de măsurile de prevenţie referitoare la spaţiile interioare, inclusiv cele legate de sistemele de ventilaţie.
Germania a luat măsuri de carantină în funcţie de numărul R de reproducere, adică media persoanelor cărora un singur infectat le poate transmite virusul. Acest număr este sub 1 în acest moment, dar şi în această situaţie, în condiţiile noii variante, ar putea dura o lună să fie scăzut şi mai mult, un timp prea lung pentru a opri o creştere explozivă a numărului de noi îmbolnăviri.
Expertul a explicat cel mai mult îl îngrijorează o potenţială explozie de cazuri în primăvară şi vară care are un risc destul de mare dacă numărul actual al infecţiilor nu e păstrat sub control.
„Odată ce vârstnicii şi poate o parte din grupele de risc vor fi vaccinaţi vor exista mari presiuni economice, sociale, politice şi chiar legale în sensul stopării măsurilor anti-coronavirus. Iar apoi uriaşe valuri de oameni vor fi infectate într-o scurtă perioadă de timp, mai mulţi decât ne putem imagina în acest moment. Nu vom avea probabil 20.000 sau 30.000 de noi infecţii zilnice, dar în cel mai rău scenariu putem ajunge şi la 100.000 de cazuri”.
Acesta a spus că aceste cifre vor privi oamenii tineri care se vor îmbolnăvi în număr mare, şi chiar dacă nu sunt predispuşi la simptome grave, unii vor avea forme severe şi vor ajunge la terapie intensivă şi vor muri.
Drosten, a explicat că nu e de aşteptat ca numărul infecţiilor să scadă odată cu creşterea temperaturilor, întrucât cei care au avut o vară de relaxare a restricţiilor, cum a fost şi Germania, şi-au permis-o pentru că numărul cazurilor s-a păstrat sub un prag de referinţă.
„Mă tem că nu va mai fi cazul de această dată şi situaţia va semăna cu cea din Spania, unde numărul e infecţii a crescut rapid după ridicarea carantinei, chiar dacă au fost temperaturi ridicate. În Africa de Sud, de asemenea, unde este acum vară,numărul infecţiilor este mare”, a spus acesta.
Virusuologul a spus că cercetătorii germani examinează îndeaproape varianta britanică şi că aceasta reprezintă un pericol imediat din cauza contagiozităţii ridicate a acesteia, în cadrul unei populaţii neimunizate.
„Variantele sud-africană şi braziliană ar putea fi capabile să infecteze oameni care au avut deja boala, dar cel mai probabil asta nu le oferă un avantaj în cadrul unei populaţii unde imunitatea nu e larg răspândită”.
Cât despre rezistenţa variantelor mutante de virus la anticorpii dezvoltaţi de organism inclusiv prin intermediul vaccinurilor, acesta a explicat că anticorpii sunt doar o componentă a imunităţii, o alta fiind celulele T care oferă o protecţie mai puternică contra virusului.
„Imunitatea dată de celulele T protejează mai puternic contra unei evoluţii mai severe a bolii. Dacă virusul suferă mutaţii, acestea nu vor avea impact asupra imunităţii celulelor T. Prin urmare, nu cred că trebuie să ne temem că vaccinurile devin ineficiente”.
Virusologul german a spus că efectele campaniei de vaccinare la nivelul populaţiei generale se vor resimţi cel mai probabil în toamnă, undeva la mijlocul sezonului.
