Coridorul Vertical de Gaze: diversificare energetică sau o nouă zonă gri de influență?
Dr Aura Săbăduș, expert în piețe de energie, ICIS, Londra
Scandalul Coridorului Vertical de Gaze a intrat în atenția internațională după o investigație a ziarului Wall Street Journal care ridică semne de întrebare privind posibile conflicte de interese în jurul unor actori apropiați președintelui american Donald Trump.
Dezvaluirile sunt ingrijoratoare mai ales pentru Romania.
Ancheta susține că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberley Guilfoyle, ar fi promovat interesele grupului grec AKTOR, companie implicată în proiecte energetice regionale și în discuții privind importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite pentru piețele din Europa de Sud-Est.
În acest context, investigația relatează că Guilfoyle ar fi afirmat că Washingtonul are capacitatea de a influența sau chiar determina schimbări de guvern în statele din regiune.
Declarația, dacă este confirmată, capătă o semnificație aparte având în vedere că a fost făcută cu doar câteva săptămâni înainte de căderea guvernului pro-european de la București, o coincidență care a alimentat speculații și controverse în spațiul public.
Dincolo de scandalul declanșat de investigația WSJ insa, implicațiile și ramificațiile Coridorului Vertical de Gaze sunt mult mai complexe.
Importanță strategică
Proiectul rămâne una dintre cele mai importante initiative energetice din Europa de Sud-Est.
Acesta urmărește reutilizarea infrastructurii Coridorului Transbalcanic pentru a transporta gaze din Grecia spre Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina și Europa Centrală, folosind în principal LNG importat prin terminalele grecești și gaze azere.
Pentru România, proiectul are o importanță strategică deoarece îi poate consolida rolul de nod energetic regional. Bruxelles-ul l-a susținut datorită contribuției sale la securitatea energetică regională și integrarea piețelor.
Deși, într-o primă etapă, România, prin operatorul său de transport al gazelor, Transgaz, a privit Coridorul Vertical în principal ca pe o oportunitate de a facilita tranzitul gazelor din sud către Ungaria și mai departe către piețele din Europa Centrală, poziția sa a evoluat în ultimul an.
Transgaz a acceptat să colaboreze mai strâns cu Republica Moldova și Ucraina, aliniindu-se în jurul unor obiective esențiale pentru succesul comercial al proiectului.
La acel moment, administratia Trump incepuse sa se implice activ in sprijinirea Coridorului Vertical de Gaze, proiectul fiind prezentat tot mai des ca un instrument esențial pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei in contextul in care infrastructura ei energetica era distrusa de atacurile rusesti și pentru reducerea dependenței regiunii de resursele energetice rusești.
Recent, insa s-au alaturat si cateva state din Balcanii de Vest precum Serbia si Macedonia de Nord, care continua sa importe gaze rusesti dar care doresc o diversificare a surselor.
În ultimul an insa au apărut tot mai multe semne de întrebare privind direcția comercială a Coridorului Vertical și capacitatea sa de a oferi o alternativă reală la gazul rusesc.
Instituții europene și-au exprimat îngrijorarea că implicarea unor cercuri de interese apropiate lui Donald Trump în extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest ar putea intra în contradicție cu obiectivele de integrare europeană ale acestor state și le-ar putea complica pregătirile pentru aderarea la UE.
Intrebarile s-au accentuat după ce compania de stat elenă DEPA și grupul AKTOR au creat joint-venture-ul Atlantic SEE pentru importul de LNG american prin terminalul Alexandroupolis și comercializarea acestuia în Europa de Sud-Est.
Atlantic SEE a semnat ulterior un contract de aprovizionare cu Venture Global și și-a propus să livreze gaze către companiile de stat Bulgargaz si Naftogaz din Bulgaria si Ucraina precum și alți cumpărători regionali.
În piață au circulat inclusiv informații potrivit cărora Romgaz ar putea deveni unul dintre cumpărătorii LNG-ului american, o perspectivă surprinzătoare având în vedere că este unul dintre cei mai mari producători de gaze din regiune. În cele din urmă, Romgaz a dispărut din discuții, iar compania privată Nova Power & Gas și-a exprimat interesul de a participa la proiect.
În pofida argumentului că proiectul ar urma să sprijine securitatea energetică a Ucrainei, Kyiv-ul nu a oferit angajamente ferme de achiziție. Naftogaz a schitat un interes pentru volume limitate și între timp a favorizat rutele de aprovizionare din nord, prin terminalele GNL din Polonia și Lituania.
Legaturi rusesti
Deși investigația WSJ și dezbaterile pe care le-a generat în România, Bulgaria și Grecia s-au concentrat în principal asupra legăturilor dintre actorii politici regionali și cercuri de interese apropiate președintelui Donald Trump, o dimensiune mai puțin discutată este riscul ca acest proiect să devină un vehicul pentru promovarea intereselor rusesti, sub o altă etichetă comercială.
Acest risc apare pe trei paliere: tehnic, comercial si politic.
O preocupare majoră este că, în Bulgaria, Coridorul Vertical se intersectează cu infrastructura care transportă gaze rusești care intra in aceasta tara prin conducta TurkStream din Turcia.
Gazele importate prin Turcia sunt de fapt redirectionate spre Ungaria, Slovacia, Serbia dar si Grecia, unde firma DEPA, compania partenera din joint venture-ul Atlantic SEE continua sa importe gaze rusesti.
În iulie 2025, DEPA Commercial și Gazprom Export au ajuns la o înțelegere amiabilă, în afara instanței, pentru soluționarea unei dispute privind prețul gazelor vandute in Grecia. DEPA a confirmat ca aceasta intelegere a asigurat un „preț competitiv de aprovizionare pentru perioada 2025-2026”, însă niciuna dintre părți nu a făcut publică formula de calcul sau nivelul efectiv al prețului.
Aceste prețuri avantajoase oferite de Gazprom au atras numeroși traderi și furnizori din regiune, dornici să achiziționeze gaze la valori semnificativ sub nivelul pieței și să le revândă ulterior la prețuri ridicate, obținând astfel marje de profit considerabile.
In afara contractului cu DEPA, Gazprom a detinut contracte de aprovizionare cu compania Metlen Energy & Metals, pentru 1 miliard mc/an până în 2030 dar si cu firma Prometheus Gas un fost joint venture intre Gazprom si grupul elen Copelouzos.
Un membru al familiei Copelouzos este partener in firma care opereaza terminalul de gaze lichefiate Alexandroupolis unde urmeaza sa fie importate gazele americane destinate Coridorului Vertical.
In 2023, Prometheus Gas a trecut sub control grecesc.
Pe acest fundal a apărut, la sfârșitul lui 2024, Atlantic SEE LNG Trade, ca un joint venture intre DEPA si grupul AKTOR a carui ascensiune a fost remarcabilă. În doar câțiva ani, compania a trecut de la statutul de grup de construcții la un actor important în comerțul regional cu gaze și LNG.
Această evoluție apare pe fondul retragerii Gazprom din Prometheus Gas, deși nu există dovezi publice care să indice o legătură directă între cele două parcursuri.
Totuși, cronologia este interesantă: Gazprom iese din Prometheus Gas în 2023, AKTOR intră în sectorul gazelor prin asocierea cu DEPA în 2024, iar în 2025 noul joint-venture obține un contract pe termen lung pentru LNG american și devine unul dintre promotorii Coridorului Vertical.
Direct sau indirect, aceleași proiecte și infrastructuri energetice din jurul Alexandroupolis par sa continue să conecteze vechii și noii actori ai pieței regionale de gaze.
Puncte de interconectare
În prezent nu există informații publice care să indice că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberley Guilfoyle, ar avea vreo legătură cu eventuale interese rusești interesate in Coridorului Vertical de Gaze, potential prin grupul Copelouzos.
Cu toate acestea, este important sa atragem atenția asupra riscului ca, odată ajunse în Bulgaria, gazele importate prin Grecia să se intersecteze cu fluxurile de gaze rusești care intră din Turcia, ceea ce ar putea complica trasabilitatea originii unor volume reexportate ulterior către Europa Centrală și de Est.
În plus, din septembrie 2027, gazele rusești care vin din Turcia ar trebui să dispară complet din mixul de aprovizionare al UE conform noilor reguli europene. Tocmai de aceea, este important ca acest proiect sa nu devină un paravan care să permită reintroducerea pe piața europeană a unor volume de origine rusească sub alte formule comerciale sau sub o etichetă diferită privind proveniența gazului.
Deși Coridorul Vertical este promovat de Statele Unite ca o inițiativă menită să reducă dependența Europei de Sud-Est de gazele rusești, merită remarcat faptul că unele figuri influente din cercul apropiat al președintelui Donald Trump, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost asociate în ultimii ani cu discuții privind proiecte economice și energetice care implică interlocutori ruși.
Noi perspective
Desigur, Statele Unite au motive legitime să susțină dezvoltarea Coridorului Vertical. Prin extinderea sa către Balcanii de Vest, România, Republica Moldova și Ucraina, proiectul nu doar că sprijină obiectivele de securitate energetică ale regiunii, ci deschide și noi oportunități comerciale pentru producătorii americani de LNG, care caută să își consolideze prezența pe piața europeană.
In acest sens intersele SUA converg cu cele ale statelor regionale si ale UE.
Există însă încă multe necunoscute care fac dificilă garantarea faptului că Coridorul Vertical va oferi o diversificare reală, lipsită de influențe sau interese rusești.
Pe măsură ce UE se pregătește să elimine complet importurile de gaze rusești până în 2027, întrebarea esențială este dacă noua infrastructură va asigura o separare clară a fluxurilor sau dacă va crea noi zone gri privind originea și comercializarea gazelor.
În plus, modul în care s-au desfășurat evenimentele în ultimul an a alimentat speculații potrivit cărora proiectul capătă și o dimensiune geopolitică, dincolo de cea energetică.
Exista temerea că acesta ar putea contribui la apariția unei zone de influență mai ambigue între Uniunea Europeană și Rusia, în care anumite state din regiune să fie expuse unor centre concurente de putere și interese economice. În această interpretare, există riscul ca procesul de aliniere la politicile și valorile UE să fie complicat de influențe externe provenite atât din cercuri asociate mișcării MAGA care il sustine pe presedintele Donald Trump, cât și din rețele de interese cu legături istorice în spațiul rusesc.
Cu excepția Republicii Moldova și a Ucrainei, care politic vorbind văd integrarea europeană drept o prioritate strategică și existențială, mai multe state implicate în Coridorul Vertical par să graviteze tot mai mult într-o zonă de influență geopolitică ambiguă.
Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a unor țări precum România, Bulgaria, Grecia, Serbia, Bosnia și Herțegovina sau Albania și la măsura în care interesele energetice și comerciale emergente rămân pe deplin aliniate obiectivelor și valorilor promovate de Uniunea Europeană.
Este posibil ca investigația publicată de Wall Street Journal să fie doar începutul unei analize mai ample a relațiilor politice, comerciale și energetice create în jurul Coridorului Vertical.
Pe măsură ce proiectul avansează, este probabil ca noi informații și detalii privind actorii implicați, structurile de finanțare și interesele economice din spatele acestuia să iasă la iveală.
Coridorul Vertical oferă oportunități reale pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și pentru consolidarea securității energetice a regiunii.
Totuși, viabilitatea și credibilitatea sa pe termen lung vor depinde de capacitatea autorităților și a participanților la piață de a elimina orice suspiciuni privind potențiale conflicte de interese, practici netransparente sau utilizarea proiectului ca instrument de influență politică.
Numai în condițiile unor reguli clare, a unei trasabilități riguroase a fluxurilor și a unei guvernanțe transparente, coridorul își va putea îndeplini obiectivul declarat de diversificare și integrare europeană.
