Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale.
TrueStoryProject continuă seria de articole despre criza Coronavirus cu o nouă analiză scrisă de Mălina Mîndruțescu.
https://truestoryproject.ro/coronavirus-boala-teoriilor-conspirationiste/
Odată cu relaxarea restricțiilor în ultimele săptămâni, un nou val de proteste împotriva regulilor de distanțare socială impuse pentru a combate pandemia cu coronavirus a început să ia cu asalt lumea. În noua eră coronavirus, asemenea excerciții democratice sfidează regulile de distanțare impuse de majoritatea statelor în aceste luni.
Însă, în această nouă ordine mondială, unde singura noastră sursă de informație provine din mediul online, cât de vulnerabilă devine oare societatea la a fi exploatată de teorii conspiraționiste și grupări ostile care doresc să planteze destabilizare și neîncredere în rândul cetățenilor?
Deutsche Welle anunță că peste weekend, în multiple orașe ale Germaniei, au avut loc proteste paralele care denunțau măsurile luate pentru a preveni infectarea cu coronavirus, în timp ce altele scandau teorii ale conspirației. De la protestatari care negau existența unui coronavirus și refuzau vaccinarea cu un potențial vaccin contra virusului care s-ar putea crea, alții blamează o așa-zisă “ocultă mondială” pentru orchestrarea acestei pandemii: de la rețele 5G la Bill Gates, fondatorul Microsoft, care manipulează pandemia cu scopul de a controla lumea, scenariile sunt de domeniul absurdului.
În decursul acestui weekend, am fost martorii mai multor proteste de acest gen în nenumărate orașe din Europa, având în vedere că țările au început treptat să-și relaxeze restricțiile de distanțare în această perioadă.
Washington Post observă că în Londra și în Varșovia, aceste demonstrații împotriva restricțiilor s-au finalizat cu forțele de ordine folosind gaze lacrimogene pe protestatari și cu arestări pentru cei care nu au respectat regulile de distanțare socială.
În timp ce majoritatea poate simpatiza cu inconveniențele unei carantine care se resimt după mai bine de două luni de izolare, motivațiile acestor proteste după cum se poate observa rămân de o natură diversă. De asemenea, cetățenii sunt îngrijorați și de repercusiunile unor asemenea restricții și efectele acestora pentru sănătatea democrației și pentru drepturile lor cetățenești.
New York Times raportează că în Statele Unite, aceste proteste au început de mai bine de o lună. Având în vedere sistemul federal al țării și decizia Președintelui Trump de a delega fiecărui guvern statal abilitatea de a-și impune propriile restricții de izolare, anumite state au perceput o abordare mai agresivă la aceste măsuri. În state precum Michigan, Texas sau Maryland, aceste proteste au fost alimentate de o infrastructură media a aripii conservatoare, care sunt adepții unei economii prospere și susținători înflăcărați ai președintelui Trump. Declinul economic din ultimele luni care a lăsat mai bine de 36 de milioane de americani fără un loc de muncă, alimentat de o cenzură a libertăților personale, principiul esențial al identității americane, care se datorează acestor restricții, au făcut ca aceste proteste să ia cu asalt țara și să se dezvolte într-o mișcare politizată și complexă, care include mult mai mult decât grijile actuale cu privire la criza pandemiei.
Deși implicarea Rusiei trebuie avută în vedere in contextul regiunii noastre, în centrul și vestul Europei, atât cât și pe continentul nord-american, partidele și entitățile adiacente de extremă dreapta par să orchestreze din penumbră proteste împotriva acestor restricții, care au ca scop combaterea pandemiei, reia NPR. Aceste manifestări au cu scop punerea în evidență a unui sistem democratic șubred, care nu prioritizează drepturile propriilor cetățeni.
