Marea Britanie a devenit prima ţară care a autorizat vaccinul împotriva COVID-19 produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford, a cărui eficacitate a fost stabilită în urma studiilor clinice la 70,4%, faţă de 95% în cazul vaccinului produs de compania americană Pfizer în colaborare cu cea germană BioNTech, notează agenţia Reuters într-o analiză comparativă a celor două vaccinuri.
Conform unui ghid transmis lucrătorilor sanitari britanici, eficacitatea unei sigure doza de vaccin AstraZeneca este de 52,7%, dar un responsabil sanitar a declarat că eficacitatea ar trebui să fie de 70% după administrarea primei doze.
Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Asistenţei Medicale (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency – MHRA) din Marea Britanie recomandă administrare celei de-a doua doze într-un interval cuprins între patru şi 12 săptămâni după prima, subliniind că o eficacitate de 80% a fost obţinută în cazul unui interval de trei luni între cele două doze.
Testarea clinică a acestui vaccin a stârnit confuzie după ce rezultate preliminare anunţate la sfârşitul lunii noiembrie au relevat efecte diferite în cazul unor doze diferite.
Astfel, în urma administrării din greşeală a numai unei jumătăţi de doză unui grup de voluntari, în cazul acestora a fost observată o eficacitate de 90%, faţă de numai 62% în cazul celor cărora li s-a administrat schema cu două doze complete. AstraZeneca continuă testele, dar MHRA precizează că evaluarea sa pe baza căreia a autorizat vaccinul nu a avut în vedere rezultatele administrării unei singure jumătăţi de doză.
Decizia autorităţilor britanice de a autoriza rapid acest vaccin are drept scop inocularea sa la cât mai multe persoane într-un timp scurt, chiar înainte să fie clar răspunsul la toate întrebările legate de eficacitate şi dozaj optim.
În lipsa unor temeri privind siguranţa vaccinului, autoritatea britanică de reglementare a căutat în acest fel să facă un compromis între aşteptarea perfecţiunii şi luarea deciziilor de care este nevoie pentru a combate pandemia.
Deşi eficacitatea vaccinului AstraZeneca este mai redusă faţă de cea a vaccinului Pfizer-BioNTech, în condiţiile numărului insuficient de doze disponibile acest vaccin poate juca un rol semnificativ în combaterea pandemiei.
vaccinul AstraZeneca va costa numai câţiva dolari doza, în timp ce preţul unei doze de vaccin Pfizer-BioNTech ajunge la 18,40-19,50 dolari, iar cel al vaccinului Moderna (aprobat în SUA) până la 37 dolari doza.
Mai mult, vaccinul AstraZeneca nu necesită transportul şi stocarea la temperaturi de -70 de grade Celsius, cum este cazul vaccinului Pfizer-BioNTech, putând fi păstrat într-un frigider obişnuit timp de şase luni.
Principiul vaccinului AstraZeneca este un ”vector viral”, respectiv un virus special adaptat care provoacă răceala obişnuită la cimpanzeu şi transmite celulelor umane instrucţiuni genetice pentru a detaşa proteina Spike de suprafaţa virusului SARS-CoV-2.
Vaccinul Pfizer-BioNTech foloseşte noua tehnologie a ARN-ului mesager, care transmite celulelor umane informaţia genetică pentru a produce proteina Spike, ce va declanşa răspunsul imun care produce anticorpi.
La fel cum s-a întâmplat în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech, care la începutul lunii decembrie a obţinut prima autorizaţie tot în Marea Britanie, organismele de reglementare din alte ţări s-ar putea vedea presate să ia de asemenea o decizie, scrie Agerpres.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat provizoriu vaccinul Pfizer-BioNTech şi va decide pe 6 ianuarie asupra celui produs de Moderna, dar, în ce priveşte vaccinul AstraZeneca, a atenţionat că încă nu a primit cererea de autorizare şi documentaţia completă, analiza acestuia făcând-o până în prezent doar pe baza datelor primite în cadrul procesului de ”evaluare continuă” început pe 1 decembrie.
Prin urmare, emiterea unei Autorizaţii de Comercializare Condiţionată (CMA) în UE până la finele lunii ianuarie este puţin probabilă, estimează EMA. Totuşi, un responsabil medical german a declarat că se aşteaptă la o ”decizie rapidă” a agenţiei europene, dat fiind că analiza din cadrul evaluării continue este destul de avansată.
Pe de altă parte, odată ce vor fi disponibile mai multe vaccinuri, guvernele vor trebui să decidă criteriile de repartizare a acestora, întrucât în mod normal oamenii doresc să li se administreze vaccinul cu eficacitatea cea mai ridicată, problemă care însă nu se pune în perioada imediat următoare, întrucât nu există cantităţi suficiente de vaccin.
