Datoria publică a României a crescut în T3 2017, faţă de T3 2016 cu 25,4 miliarde de lei (5,5 mld. euro), dar s-a redus ca pondere în PIB faţă de perioada de referinţă, cu 0,6 puncte procentuale, relevă datele Eurostat, oficiul european de statistică, publicate ieri.
România a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), faţă de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul lui trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deşi datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 faţă de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, până la 35,7% din PIB pentru că Produsul Intern Brut a fost reevaluat.
Bugetul pe 2017 a fost construit pe un PIB de 815 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,2%. Aşteptările au fost depăşite, iar calculele au fost refăcute la un PIB de 842,5 miliarde de lei, la o creştere economică de 6,1%. Însă şi această evaluare pare rezervată, iar unii economişti aşteaptă o creştere de 7% în 2017.
Cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.
Trebuie spus însă că, beneficiind de climatul economic excelent, toate ţările UE au ales să-şi reducă datoria, în principal prin limitarea deficitului fiscal. În 2016 toate ţările din Uniunii, cu excepţia României şi a Austriei şi-au redus deficitul bugetar sau şi-au întărit excedentul. Însă şi aici diferenţa este semnificativă. Dacă deficitul Austriei a crescut în 2016 la 1,6% din PIB, de la 1% din PIB în anul anterior, în România a crescut la 3% din PIB în 2016 faţă de 0,8% din PIB în 2015. Acest lucru s-a întâmplat şi în 2017, pentru că, în ciuda unei creşteri economice aşteptate de 7% (faţă de 5,2% creştere prevăzută iniţial), deficitul bugetar nu s-a redus ca pondere în PIB. Dimpotrivă, cheltuielile publice s-a majorat până la a se încadra în noua proiecţie de PIB, în loc să rămână cum au fost stabilite în legea bugetului, caz în care deficitul bugetar ar fi fost puţin mai redus.
Datoria publică a ţărilor Uniunii a crescut puternic în vremea crizei şi în anii de refacere. În România, de pildă, datoria publică aproape s-a dublat în şapte ani, de la 160 de miliarde de lei în 2010 la spre 300 de miliarde de lei în 2017, scrie zf.ro
