Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins cererile depuse de Ilan Şor, fost lider al partidului ŞOR, şi de Marina Tauber, fostă vicepreşedintă a aceleiaşi formaţiuni politice, prin care aceştia solicitaseră anularea măsurilor restrictive impuse asupra lor de Uniunea Europeană şi acordarea unei despăgubiri financiare, indică un comunicat difuzat miercuri de CJUE.
CJUE subliniază că doar dizolvarea partidului ŞOR nu este suficientă încât să facă măsurile restrictive adoptate împotriva lui Ilan Şor şi Marinei Tauber să fie desuete, întrucât aceştia rămân în continuare susceptibili să organizeze, să conducă sau să participe la proteste violente sau la alte acte de violenţă în Republica Moldova.
Decizia CJUE este o veste foarte bună şi pentru România, ce are cadru legal pentru interzicerea partidelor şi candidaţilor extremişti, ce nu respectă cadrul democratic şi constituţional.
În 2023, Ilan Şor şi Marina Tauber au fost înscrişi şi ulterior, în 2024, menţinuţi de Consiliul Uniunii Europene pe lista persoanelor şi entităţilor vizate de măsuri restrictive având în vedere situaţia din Republica Moldova.
Înscrierea lor pe aceste liste era bazată în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale violente, ce subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova sau democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în această ţară.
CJUE arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe şi de securitate comună a Uniunii Europene (PESC). Astfel, organizarea, conducerea sau participarea la proteste violente sau la alte acte de violenţă pot justifica o acţiune a Uniunii în acest domeniu în scopul de a consolida şi de a susţine democraţia şi statul de drept într-o ţară terţă.
În continuare, instanţa europeană constată că, în 2022 şi în 2023, partidul ŞOR, sub conducerea lui Ilan Şor şi a Marinei Tauber, a organizat proteste şi manifestaţii violente, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor selectaţi, formaţi şi plătiţi de acelaşi partid. În acest context, intenţia organizatorilor era de a face ca la aceste proteste să participe anumite persoane cu un profil special capabile să provoace tulburarea ordinii publice şi agitaţie în timpul acestora, în scopul de a intimida guvernul. Mai mult, protestele violente în cauză au fost organizate în interesul şi cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acţiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova cărora înţeleg să le răspundă măsurile restrictive în cauză.
