Miniștrii de externe din țările NATO au adoptat miercuri o poziție de unitate față de comportamentul agresiv al Rusiei pe plan extern și al acțiunilor sale represive pe plan intern, criticând faptul că Federația Rusă continuă să își consolideze arsenalul militar din Marea Baltică până în Marea Neagră, în Orientul Mijlociu și Nordul Africii și de la Mediterană până la Oceanul Arctic.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat într-o conferință de presă aliații din NATO au căzut de acord să continue procesul de revizuire și adaptare a posturii NATO de apărare și de descurajare, inclusiv în ce privește “amenințarea în creștere a rachetelor rusești”.
“Relaţia noastră cu Rusia rămâne foarte dificilă, dar reuniunea de astăzi demonstrează consensul puternic la nivelul aliaţilor şi cu partenerii”, a declarat miercuri Jens Stoltenberg, după o reuniune a miniştrilor de Externe din cadrul NATO la care au participat şi reprezentanţii Finlandei şi Suediei, precum şi Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell Fontelles.
“În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern. În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform stenogramei declaraţiilor, postată pe site-ul NATO.
“Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică”, a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.
“Ca reacţie la acţiunile Rusiei, NATO a implementat cea mai mare consolidare a apărării colective dintr-o generaţie. Am intensificat apărarea hibridă şi cibernetică. Vom rămâne vigilenţi. (…) Aliaţii sunt de acord că trebuie să continuăm revizuirea şi adaptarea capabilităţilor pentru descurajare şi apărare, inclusiv în privinţa ameninţării din ce în ce mai mari a rachetelor ruse. Abordarea noastră dublă combină descurajarea puternică şi apărarea cu deschiderea şi dialogul“, subliniază Jens Stoltenberg.
În context, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat pentru consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat analiza României cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică a Alianței, inclusiv la Marea Neagră, referindu-se în acest context și la necesitatea soluționării conflictelor prelungite care destabilizează securitatea regiunii. În consecință, a reiterat sprijinul față de abordarea actuală a NATO față de Rusia, accentuând asupra necesității consolidării pe mai departe a posturii NATO de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic. În acest cadru, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că dialogul cu Rusia se poate desfășura numai în condițiile unei posturi foarte robuste a NATO de descurajare și apărare.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a evocat importanța pe care Alianța trebuie să o acorde unității și coeziunii Flancului Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
De asemenea, șeful diplomației române a evidențiat impactul relevant al controlului armamentelor asupra securității și stabilității regionale și a susținut necesitatea continuării de o manieră aprofundată a coordonării aliate pe această dimensiune.
Cu o zi în urmă, miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO au reafirmat angajamentul ţărilor lor faţă de clauza apărării colective şi au subliniat că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul acestei apărări, esenţial pentru coeziunea politică a organizaţiei şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli, potrivit unei declarații comune adoptate de șefii diplomațiilor euro-atlantice.
”NATO este fundamentul apărării noastre colective: împreună reafirmăm angajamentul nostru solemn faţă de Tratatul de la Washington, inclusiv acela că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, aşa cum este înscris în articolul 5. NATO este cea mai puternică alianţă din istorie, garantând libertatea unui miliard de oameni, integritatea teritoriului nostru şi protecţia valorilor noastre”, a indicat declaraţia reuniunii de la Bruxelles, prima în persoană din noiembrie 2019 încoace.
Miniştrii au amintit faptul că NATO este o alianţă defensivă şi nu prezintă nicio ameninţare pentru nicio ţară.
Semnatarii au atenționat că acţiunile agresive ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică.
Occidentul trebuie să se angajeze alături de Rusia pentru promovarea intereselor reciproce, dar rămânând extrem de lucid, a îndemnat miercuri la sediul NATO din Bruxelles secretarul de stat american Antony Blinken, relatează Reuters.
Blinken, primul înalt oficial american venit în vizită la NATO de la inaugurarea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden, i-a cucerit pe aliaţi adoptând un ton conciliator, după patru ani în care fostul preşedinte Donald Trump a criticat alianţa militară occidentală ca fiind învechită şi le-a reproşat aliaţilor că alocă prea puţin apărării, aminteşte Reuters.
Antony Blinken a făcut apel la o poziţie comună fermă faţă de Rusia.
“Într-un final, cred că ceea ce putem spera este să avem cu Rusia o relaţie cel puţin previzibilă şi stabilă”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
“Vom conlucra cu Rusia pentru a ne susţine interesele şi pentru a susţine interesele alianţei, dar ne vom preocupa în acelaşi timp şi să o tragem la răspundere pentru acţiunile sale necugetate şi ostile”, a spus Blinken.
În ce-l priveşte, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat Rusia să reia dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia, care nu s-a mai întrunit de doi ani, subliniind că şi într-o relaţie dificilă este nevoie de măsuri de reducere a riscurilor.
“Dialogul este important, iar mai ales în momente dificile cum sunt cele actuale este important să ne aşezăm şi să discutăm şi chestiuni dificile”, a declarat presei Stoltenberg, în finalul reuniunii miniştrilor de externe aliaţi.
“Chiar şi fără vreo ameliorare a relaţiilor dintre aliaţii NATO şi Rusia, sunt de părere că trebuie cel puţin să facem eforturi să continuăm această relaţie dificilă, în ce priveşte transparenţa, reducerea riscurilor şi de asemenea controlul armelor”, a menţionat secretarul general al Alianţei, adăugând că depinde de Moscova să accepte invitaţia din partea acesteia.
NATO şi-a suspendat cooperarea cu Moscova în aprilie 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, reuniunile Consiliului NATO-Rusia fiind totuşi reluate şi continuând cu regularitate până în 2019. În prezent însă relaţiile Rusiei cu Occidentului sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, motivele mergând de la conflictul din Ucraina până la acuzaţiile de amestec în alegerile din SUA şi la războiul din Siria, mai aminteşte Reuters, preluata de Agerpres.
SUA au somat miercuri Turcia să renunţe la sistemul de apărare antirachetă cumpărat din Rusia şi s-au declarat preocupate de retragerea Ankarei din convenţia internaţională asupra protecţiei femeilor, a anunţat un purtător de cuvânt american, citat de AFP.
Secretarul de stat Antony Blinken a formulat această cerere şi şi-a exprimat preocupările omologului său turc Mevlut Cavusoglu în cadrul unei întrevederi în timpul reuniunii NATO de la Bruxelles, a precizat purtătorul său de cuvânt, Ned Price.
“Secretarul de stat Blinken a cerut Turciei să nu păstreze sistemul de apărare antirachetă rusesc S-400, declarându-se preocupat de retragerea Turciei din Convenţia de la Istanbul asupra prevenirii şi luptei împotriva violenţei faţă de femei şi violenţei domestice şi a subliniat importanţa instituţiilor democratice şi a respectării drepturilor omului”, a declarat Ned Price după întrevedere.
“Nu este un secret pentru nimeni că noi avem dispute cu Turcia, în special cu privire la S-400 (un sistem antirachetă rusesc) şi la unele acţiuni întreprinse, inclusiv în Mediterana orientală. Nu este un secret nici că Turcia este un aliat de mult timp şi apreciat şi un aliat pe care avem, cred, un mare interes să-l păstrăm ancorat în NATO”, a declarat Antony Blinken marţi, în cursul unei discuţii cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Washingtonul consideră că rachetele S-400 ruseşti sunt “incompatibile cu echipamentul NATO, ele ameninţă securitatea tehnologiei NATO şi nu sunt conforme angajamentelor Turciei în calitate de membră a Alianţei”.
SUA au interzis în decembrie atribuirea oricărui permis de export de arme către SSB, agenţia guvernamentală turcă însărcinată cu achiziţiile de echipamente militare, pedepsind Ankara pentru achiziţionarea sistemului S-400.
Turcia a fost îndepărtată din programul de fabricare a avionului de luptă american de ultimă generaţie F-35, apreciind că S-400 ar putea dezvălui secrete tehnologice. În replică, Ankara a discutat cu Moscova pentru a cumpăra avioane de luptă ruseşti, s-a aflat dintr-o sursă diplomatică europeană.
Blinken se alătură astfel preocupărilor exprimate de numeroşi aliaţi, membri ai UE.
Liderii Uniunii Europene urmează să definească joi poziţia lor faţă de Turcia în cursul unui summit.
Ei vor opta pentru un demers “progresiv, condiţional şi reversibil”, punând Ankara sub supraveghere până la viitorul lor summit în iunie, a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitaţie la summit.
UNGARIA FACE UN JOC DUBLU, COCHETEAZA CU RUSIA
Ungaria nu consideră Rusia ca fiind o ameninţare directă pentru teritoriul său, dar înţelege şi respectă faptul că alte state membre ale NATO gândesc în mod diferit, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, în finalul unei reuniuni cu omologi din Alianţa nord-atlantică, relatează miercuri MTI.
Ca membru angajat al NATO, Ungaria a fost mereu loială faţă de aliaţii săi, a asigurat Szijjarto în faţa ziariştilor, amintind că ţara sa a contribuit la acţiunile NATO de întărire a flancului său estic şi va continua să susţină “securitatea şi percepţia de securitate” a statelor baltice.
El a adăugat că, în condiţiile în care Ungaria este loială faţă de aliaţii săi, este îndreptăţită să aştepte din partea acestora să procedeze la fel, atunci când drepturile comunităţii etnice maghiare din Ucraina sunt “încălcate în mod sistematic şi grosolan”.
“Ungaria va lua întotdeauna poziţie în favoarea drepturilor comunităţilor etnice maghiare, indiferent de dimensiunea acestora”, a spus Szijjarto, subliniind că ţara sa nu poate accepta ca problemele minorităţilor etnice să fie considerate chestiuni bilaterale, în măsura în care obligaţia de a respecta minorităţile naţionale face parte integrantă din standardele internaţionale şi dintr-o serie de documente ale NATO.
În egală măsură, Ungaria nu poate accepta nicio referire la prezenţa rusă în Ucraina ca scuză pentru încălcarea drepturilor minorităţii maghiare, a menţionat el, insistând că maghiarii din Transcarpatia nu pot fi învinuiţi pentru ce se întâmplă în estul Ucrainei.
Ungaria se aşteaptă ca aliaţii să-i arate clar Ucrainei că îndeplinirea obligaţiilor sale, inclusiv respectarea drepturilor minorităţilor, reprezintă o precondiţie pentru o cooperare mai apropiată cu NATO, a conchis şeful diplomaţiei ungare.
Acesta a explicat pe de altă parte, referitor la aprovizionarea cu energie a Europei centrale, că ţările în cauză vor avea nevoie de o nouă infrastructură şi noi rute pentru a putea cumpăra gaz din surse noi, iar în scopul diversificării importurilor de energie vor avea nevoie de susţinere financiară pentru construirea de noi gazoducte. El a adăugat în acest context că este nevoie de o abordare strategică din partea companiilor implicate, şi nu doar de una strict financiară.
Peter Szijjarto şi-a exprimat, în fine, speranţa, că pe viitor canalele de comunicare cu Rusia vor rămâne deschise pentru discutarea problemelor esenţiale şi că nivelul de confruntare Est-Vest va scădea în perioada următoare.
“Noi, central-europenii, sunt interesaţi în mod legitim într-un dialog Est-Vest civilizat şi calm, bazat pe respect reciproc”, a spus ministrul de externe ungar.
Acesta a mai asigurat, răspunzând la o întrebare, că alegerea vaccinurilor anticoronavirus folosite în Ungaria nu a fost motivată de consideraţii ideologice, adăugând că “e timpul ca propaganda anti-vaccin motivată ideologic să înceteze, atât în Ungaria cât şi în străinătate”.
