Deși România a înregistrat o creștere economică anuală solidă, în general peste cea din Bulgaria și de mai multe ori cea mai ridicată creștere anuală din Uniunea Europeană, câștigurile economice înregistrate de această țară nu au fost distribuite echitabil, ci au ajuns în mod disproporționat la cei mai bogați 1% dintre cetățeni, potrivit noului infografic lansat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FesRomânia).
Infograficul se referă la veniturile materiale ale celor mai săraci 10% dintre cetățenii României, în comparație cu alte state europene, după intrarea în Uniunea Europeană.
Potrivit unui comunicat al FesRomânia, remis joi AGERPRES, infograficul vine să argumenteze că evoluția celor mai săraci 10% dintre cetățeni a fost diferita între România și Bulgaria, deși cele două state au avut un parcurs economic de convergență economică similar.
“În anul 2007, media anuală a câștigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii celor două țări era apropiată, respectiv 556 de euro pe an în România și 548 de euro pe an în Bulgaria. Totuși, în 2015, sumele erau foarte diferite, cu media anuala a câștigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii Bulgariei la 1.339 de euro, pe când aceeași medie pentru România era de numai 714 euro pe an, adică 60 de euro/lună, de 10 ori mai puțin decât media UE. Astfel, în timp ce venitul celor mai săraci 10% dintre cetățenii bulgari a crescut cu 144%, veniturile celor mai săraci 10% dintre români au crescut cu doar 28%. Media europeană a câștigurilor celor mai săraci 10% dintre cetățeni este de 8.025 de euro pe an”, se spune în comunicat.
Infograficul arată și evoluțiile intermediare ale veniturilor materiale pentru această categorie de cetățeni, iar acestea sugerează că diferența dintre cele două țări a survenit ca urmare a unei strategii diferite de adaptare la criza economică. În timp ce recuperarea Bulgariei a avut în vedere și creșterea veniturilor celor mai săraci 10% dintre cetățeni, acest curs de acțiune nu a fost o prioritate și pentru România, conform sursei citate.
“Această disproporție a veniturilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii României și Bulgariei s-a păstrat și în ceea ce privește raportul cu veniturile celor mai bogați 1% dintre cetățenii acestor state, luate ca procent din veniturile totale naționale. Astfel, dacă în anul 2007, cei mai săraci 10% dintre români obțineau 1,9% din veniturile naționale, în timp ce primii 1% dintre români obțineau 6% din veniturile naționale, raportul din Bulgaria era relativ similar, cu 1,8% pentru cei mai săraci 10% și 6,2% pentru cei mai bogați 1%. Peste timp, Bulgaria a păstrat acest raport, iar în anul 2015 cei mai săraci 10% obțineau 2,2% din venitul național, în timp ce cei mai bogați 1% obțineau 6,4%. Spre deosebire, raportul dintre cei mai săraci 10% dintre români și cei mai bogați 1% dintre români s-a modificat semnificativ, ajungând la 1,5% din venitul național pentru cei mai săraci 10% dintre români și 8,3% pentru cei mai bogați 1% dintre români”, se arată în document.
Similar, comparația cu Uniunea Europeană arată că, în România, cei mai săraci 10% dintre cetățeni obțin de departe cel mai scăzut procent din venitul național, cu 1,5%. Media UE-28 la acest indicator este de 2,8% din venitul național pentru cei mai săraci 10% din fiecare stat membru.
“Aceste cifre demonstrează că în ciuda faptului că România a înregistrat o creștere economică anuală solidă, în general peste cea din Bulgaria și de mai multe ori cea mai ridicată creștere anuală din Uniunea Europeană, câștigurile economice înregistrate de către România nu au fost distribuite echitabil, ci au ajuns în mod disproporționat către cei mai bogați 1% dintre români”, sunt concluziile infograficului.
