A fost dat publicitatii raportul CONREG (http://85.120.159.18/regionalizare/conreg), acea structura ce realizeaza documentatia pentru regionalizarea Romaniei. Acest proces va fi consfintit in primul rind prin referendumul ce va fi organizat in luna noiembrie, pentru revizuirea Constitutiei. In acest document, pe baza caruia Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (www.mdrt.ro) va trece la regionalizarea tarii, sunt citeva afirmatii si concluzii cel putin controversate. Printre ele, ruperea in doua regiuni a Transilvaniei – Centrala si de Nord-Vest – sau disparitia Dobrogei, ca denumire si forma administrativa istorica.
Sunt convins ca prin ample dezbateri publice, mai ales cele din emisiunile Antena 3, populatia trebuie sa fie lamurita in legatura cu valabilitatea acestei regionalizari, cu soliditatea argumentelor si cu eventualul pericol pentru identitatea Romaniei ca natiune unitara.
O diferenta importanta intre actualele regiuni de dezvoltare si cele viitoare este ca acestea din urma vor avea personalitate juridica. Fapt care ar putea aduce nu doar consecinte benefice in privinta fondurilor europene, dar si o posibila dezbatere viitoare legata de largirea autonomiei locale, cu limite ce azi ar putea fi greu de acceptat.
Iata citeva extrase din raportul CONREG :
Transilvania – dezvoltarea, mai relevanta decit “regiunea istorica in sine”
“Transilvania, ca regiune istorică, este extrem de eterogenă. În consecință, regiunile de dezvoltare care subdivid Transilvania (în sensul restrâns sau larg al termenului) – Transilvania Centrală sau cea Nord-Vestică – sunt matrice pentru dezvoltare de mai mare relevanță decât regiunea istorică în sine”.
“Regiunea geo-culturala Dunarea de Jos”
A construi regiuni administrative care să urmează conturul acestor regiuni istorice are multiple dezavantaje: costurile administrației regionale ar fi foarte mari pentru că s-ar împărți la un număr mic de locuitori; județe învecinate care efectiv gravitează către unul dintre cele două centre județene puternice – Timiș și Constanța – ar rămâne în afara regiunii funcționale de care aparțin natural (cazul Hunedoarei și al Aradului orientate, spre Timiș, sunt exemplare în acest sens; în sud-est, Tulcea este legată nu numai de Constanța ci și de Galați iar Brăila gravitează nu numai în sfera economică a Galațiului ci și a Constanței – vezi anexa 6). Ceea ce se realizează prin integrarea regiunilor istorice mici în regiuni mai largi (Dobrogea în Sud-Est și Banat în Vest) este o sporire a ariei funcționale pe care regiunile administrative/de dezvoltare o acoperă în mod tradițional, cu prețul unei reduceri a omogenității lor culturale. În Sud-Est, în fapt, nu se produce atât o reducere a omogenității culturale ci conformarea la o altă regiune tradițională, diferită de Moldova, respectiv, suprapunerea regiunii de dezvoltare (administrative) peste regiune geo-culturală a Dunării de Jos. Este adevărat că acesta din urmă este mai puțin populară decât Moldova dar este cu profil tradițional bine constituit.
Argumente in favoarea disparitiei Dobrogei ca denumire si forma administrativa istorica
“Principalul factor de eterogenitate în Dobrogea sau, în varianta extinsă la regiunea Dunărea de Jos (Sud-Est) este decalajul de dezvoltare dintre Constanța și Tulcea. Scenariile de decupaj teritorial care vizează o regiune de excepție formată numai din Constanța și Tulcea nu pot fi susținute cu argumente științifice. Simpla unitate culturală dintre cele două județe dobrogene nu este suficientă pentru a genera efecte de dezvoltare locală semnificative. Extinderea regională cu includerea altor patru județe apropiate duce la conformarea regiunii pe o arie culturală – cea a Dunării de Jos – care are un impact semnificativ asupra dezvoltării locale. (…) Atât Banatul cât și Dobrogea sunt două regiuni istorice cu profil cultural bine determinat. Ambele , însă, sunt extrem de eterogene sub aspectul dezvoltării social-economice interne. Eterogenitatea și dimensiunea demografică redusă duc la ideea ca este de preferat o formulă de regionalizare care le incorporează în arii învecinate mai largi.”
