Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că este important ca eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării să nu concureze cu cele ale Alianţei Nord-Atlantice, ci să fie complementare.
“Ne bucură eforturile Uniunii Europene în privinţa apărării şi am declarat asta de mai multe ori. Pentru NATO este un lucru bun că Europa şi Uniunea Europeană fac mai multe eforturi când vine vorba de apărare. (…) În acelaşi timp, este important ca eforturile UE în domeniul apărării să nu concureze cu NATO, ci să fie complementare”, a spus Stoltenberg înainte de reuniunea informală a miniştrilor apărării europeni, care are loc la Palatul Regal din Bucureşti, întrebat cum vede NATO evoluţiile din domeniul apărării europene.
El a subliniat că nu se poate ca Uniunea Europeană să substituie NATO.
Stoltenberg a precizat că după Brexit, 80% dintre cheltuielile militare ale Alianţei vor proveni din ţări non-UE, iar trei din cele patru grupuri de luptă din Polonia şi Ţările Baltice vor fi conduse de state care nu fac parte din Uniune.
“Trebuie să înţelegem că unitatea europeană este importantă, dar ea nu poate substitui unitatea transatlantică. Două Războaie Mondiale şi un Război Rece ne-au învăţat că America de Nord şi Europa trebuie să fie împreună. Aceasta este sarcina principală a NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg.
Acesta a apreciat eforturile României privind întărirea Alianţei Nord-Atlantice şi faptul că investeşte mai mult în Apărare.
Pe de altă parte, Stoltenberg a menţionat că NATO cere Rusiei să respecte Tratatul privind forţele nucleare intermediare – INF.
“Rusia este responsabilă pentru punerea în pericol a tratatului. Rusia a dezvoltat şi desfăşurat noi rachete cu rază medie de acţiune. Aceasta este o încălcare gravă a Tratatului INF”, a evidenţiat el.
Potrivit acestuia, în decembrie, SUA au anunţat că vor începe procesul de retragere din tratat în termen de 60 de zile, dacă Moscova nu-şi va respecta angajamentul.
“Toţi aliaţii sunt de acord asupra importanţei ca Rusia să-şi respecte angajamentul într-o manieră transparentă şi verificabilă”, a insistat el, subliniind că “este urgent, deoarece perioada de 60 de zile se încheie în acest weekend”.
El a avertizat că dacă Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele, “trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF”.
La rândul său, ministrul român al Apărării, Gabriel Leş, a precizat subiectele care vor fi analizate în cadrul reuniunii de la Bucureşti.
“În pregătirile Preşedinţiei (Consiliului UE – n.r.) am indicat în mai multe rânduri că politica de securitate şi apărare comună ar trebui să rămână în centrul agendei europene în timpul mandatului nostru. Acest lucru este imperativ, având în vedere noua realitate din vecinătatea europeană şi provocările cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Vom analiza ceea ce s-a făcut în ultimii doi ani şi jumătate de la lansarea Strategiei globale a Uniunii Europene şi vom discuta ce ar putea fi făcut mai mult pentru a spori rolul UE în domeniul securităţii şi apărării. De asemenea, vom evalua mâine situaţia actuală în ceea ce priveşte iniţiativele UE în domeniul apărării: PESCO, CARD, EDF. Vom analiza opţiunile de consolidare a acestor iniţiative şi de sporire a coerenţei acestora. (…) Vom evalua impactul inovării şi al noilor tehnologii asupra apărării şi vom examina modul în care putem profita de oportunităţile generate de aceste tendinţe. Principala provocare va fi aceea de a vedea cum putem integra progresele tehnologice pe care le vedem în domeniul civil în activitatea noastră în domeniul apărării, pentru a ne asigura că UE rămâne relevantă din punct de vedere tehnologic în acest domeniu”, a afirmat Leş.
El a spus că Preşedinţia Consiliului UE aduce responsabilităţi majore pentru Ministerul Apărării.
“Vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că aceste responsabilităţi sunt îndeplinite cu succes”, a afirmat Leş.
Parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi NATO este esenţial, el fiind consolidat în ultimii ani, iar întărirea apărării europene şi în acelaşi timp a cooperării UE-NATO este un motiv de mândrie, a declarat miercuri seară Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, la scurt timp după sosirea la Bucureşti pentru a participa la reuniunile informale ale miniştrilor apărării şi ale miniştrilor de externe din statele membre, evenimente organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene.
”Este o plăcere pentru mine să mă aflu aici pentru trei zile, întâi pentru reuniunea informală a miniştrilor apărării, apoi pentru cea a miniştrilor de externe din statele membre, sub mandatul Preşedinţiei române a Consiliului UE. Este o plăcere să începem anul sub Preşedinţia română a Consiliului UE cu multe discuţii importante. Cu miniştrii apărării vom începe în această seară cu o cină de lucru, alături de partenerii noştri NATO şi ONU. Secretarul general al NATO (Jens Stoltenberg) ni se va alătura în câteva momente, iar la cina de lucru şi secretarul general adjunct al ONU (pentru operaţiuni de pace, Jean-Pierre Lacroix). Vom discuta despre activitatea noastră comună, în particular pe subiectul ‘Femeile, pacea şi securitatea’, dar în termeni mai generali vom discuta despre parteneriatul nostru foarte strâns, despre relaţia noastră strânsă”, a spus Mogherini la sosirea la Palatul Regal, care găzduieşte miercuri seară cina de lucru cu tema ”Femeile, pacea şi securitatea”.
Ea a ţinut să îi mulţumească secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru ”contribuţia sa personală” la promovarea şi consolidarea parteneriatului UE-NATO în domeniul apărării şi securităţii. De asemenea, Federica Mogherini le-a mulţumit ”prietenilor români”, în special ministrului apărării naţionale Gabriel Leş, pentru primirea foarte caldă la Bucureşti, şi şi-a exprimat speranţa că în timpul Preşedinţiei române a Consiliului UE se vor înregistra progrese în domeniul apărării europene.
Pe de altă parte, Înaltul Reprezentant al UE s-a declarat încrezătoare că se va găsi o cale pentru menţinerea şi implementarea deplină a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Subiectul va fi abordat în discuţiile pe care Federica Mogherini le va avea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aşa cum s-a întâmplat şi la reuniunea ministerială a NATO din decembrie.
Luna trecută, Washingtonul a dat Moscovei un ultimatum de 60 de zile pentru a se conforma Tratatului INF, ameninţând în caz contrar că se va retrage din acest pact. Moscova neagă orice încălcare a tratatului. Tratatul INF – semnat de preşedintele american Ronald Reagan şi de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov – interzice utilizarea unei serii întregi de rachete cu raze de acţiune între 500 şi 5.500 km. La rândul său, Moscova acuză SUA că instalarea de rachete cu lansare verticală Mk-41 în dispozitivul său de apărare antirachetă din Europa, inclusiv în România, încalcă acest tratat, potrivit presei ruse.
