Dupa un sfert de secol de la terminarea Razboiului Rece, totul se redefineste, se reaseaza, capata noi dimensiuni, se schimba dramatic.
Dolce far niente s-a terminat. Cei mari isi securizeaza spatiul, profitul, frontierele, bunastarea. Cei mici vor raman la periferie si vor trebui sa lupte de 10 ori mai tare pentru a-si mentine suflul economic, politic si militar.
Cine va fi inteligent sa-si valorifice atu-urile ramane la masa.
Cine va fi prost, va muri pe mina lui.
O batalie crunta se declanseaza azi pentru a prezerva acele valori europene, de la Lisabona la Bucuresti : prosperitate, libertate, democratie, libera circulatie.
Daca Romania continua parcursul generat de politicienii inconstienti ce au condus de multe ori tara – fara forma, fara fond, fara un rol bine conturat in noul proiect european – viitorul suna foarte rau pentru noi.
Centenarul 1918 – 2018 pare a fi bilantul mult mai dur si mai usturator pentru noi, ca natie, decat de imaginam acum.
Liderii francez, german, spaniol și italian au pledat luni, cu prilejul unui mini-summit desfășurat la Paris, pentru o Europă cu mai multe viteze care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, relatează AFP.
“Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a explicat șeful statului francez într-o declarație comună înaintea unui dineu de lucru.
În opinia sa, “câteva țări” ar putea “merge mai repede” și “mai departe în domenii ca apărarea, zona euro, prin intermediul aprofundării Uniunii economice și monetare, ca armonizarea fiscală și socială, ca tineretul și cultura”.
“Câteva țări ar putea merge mai repede și mai puternic, fără ca restul să fie îndepărtate, dar fără ca altele să se poată opune”, a precizat François Hollande.
Liderii din cele mai importante patru țări ale UE se vor întâlni cu omologii lor europeni, joi, la Bruxelles, o nouă etapă înainte de summitul menit să relanseze procesul european, la 25 martie, în capitala Italiei, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.
Pentru Angela Merkel, europenii trebuie “să aibă curajul să accepte cu unele țări avansează mai repede decât altele”, fără “să se închidă pentru cei care sunt în urmă”. “Dar trebuie să putem merge înainte”, a insistat cancelarul german.
La rândul său, șeful guvernului italian a pledat pentru “o uniune europeană mai integrată”, dar cu “diferite niveluri de integrare”.
În ce îl privește pe Mariano Rajoy, el a afirmat că “Spania este pregătită să meargă mai departe pe drumul integrării cu toți care vor dori să o urmeze”.
Miniştrii de Externe ai statelor europene au aprobat, luni, crearea unui centru de comandă militară al Uniunii Europene, care în prima etapă va coordona misiunile UE în străinătate, relatează site-ul cotidianului Le Figaro.
“Uniunea Europeană a fost divizată începând din anii 1950 în domeniul apărării. Sunt mândră de această decizie. Acest cartier general va deveni operaţional în următoarele săptămâni, urmând să aibă circa 30 de angajaţi”, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
Noua structură va avea sediul la Bruxelles şi va coordona, în faza iniţială, misiunile militare europene din Mali, Republica Centrafricană şi Somalia.
Liderii Uniunii Europene analizează posibilitatea lansării unui program nuclear comunitar construit în jurul arsenalului atomic deţinut de Franţa, afirmă surse citate de cotidianul american The New York Times.
Ideea creării unui arsenal nuclear european este analizată în contextul în care Uniunea Europeană nu vrea să mai fie dependentă de Statele Unite în materie de apărare.
Chiar dacă nicio ţară nouă nu va obţine armament nuclear prin acest plan, aplicarea acestui model ar constitui o escaladare fără precedent a puterii colective a Europei şi o separare radicală de Statele Unite conduse de Administraţia Donald Trump.
Iniţiatorii propunerii admit că acest plan va trebui să depăşească obstacole enorme pentru a se concretiza. Însă discuţiile pe tema unui plan de “eurodisuasiune” sunt deja în centrul atenţiei, în principal în Germania, un stat-cheie în orice plan european.
“Este remarcabil; de fapt, sunt foarte uimită că se ajunge la o dezbatere pe această temă”, a declarat Jana Puglierin, analist la filiala germană a Institutului Consiliul pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations).
În februarie, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege şi Justiţie, aflat la putere în Polonia, a pledat pentru consolidarea rolului militar al Europei, pronunţându-se în favoarea ideii unei Uniuni Europene “superputere nucleară”. “Eu aş saluta o Europă ca superputere atomică, una care să poată ţine pasul cu Rusia”, a afirmat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS, dreapta).
Însă cea mai importantă susţinere pentru această idee vine din partea lui Roderich Kiesewetter, deputat şi specialist în politică externă în cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Germaniei, Angela Merkel. “Ideea mea este să construim un proiect nuclear pe baza arsenalului existent în prezent în Marea Britanie şi Franţa”, a subliniat politicianul german.
