Legea salarizării unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimărilor staff-ului Fondului Monetar Internațional care a realizat, în martie, la București, o evaluare a economiei românești.
“Proiectul de lege își propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare”, precizează FMI într-un document publicat joi.
Potrivit sursei citate, argumentele pentru variațiile creșterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare și au implicații fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienți. Coeficienții sunt multiplicați în funcție de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă și puțin flexibilă, consideră FMI.
De asemenea, nu este clar dacă acești coeficienți reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plății sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcție de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu și limitând plățile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autoritățile locale sunt acoperite de actul normativ.
“Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. În vreme ce anumite majorări ale salariilor în sectorul public sunt justificate, legea va crește anvelopa salarială semnificativ peste nivelul economiilor emergente. În prezent, anvelopa salarială în România este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB față de 9% din PIB). Estimările staff-ului indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 — 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente până în 2022”, se mai arată în documentul citat.
Printre recomandările FMI pe acest subiect se numără implementarea graduală a legii în concordanță cu spațiul fiscal, o structură simplificată a grilelor de salarizare și folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.
“Staff-ul recomandă ca legea să fie bazată pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparență și relativă simplificare. Mai specific documentul trebuie: să fie sustenabil și implementat gradual în concordanță cu spațiul fiscal; să introducă o structură simplificată a grilelor de salarizare; să aibă în vedere responsabilitatea fiecărui job, complexitatea și gradul de calificare; să aibă ca indicator salariile din sectorul privat astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condițiilor din piața muncii; să stabilească plafoane pentru bonusuri și plăți pentru performanță mai degrabă decât nivele obligatorii”, precizează documentul publicat joi de instituția financiară internațională.
La jumătatea acestei luni, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, arăta că legea salarizării unitare va aduce o creștere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi și bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajații cu salariile mari, de 14.000 de lei.
Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în ședința de marți a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.
Ministrul Muncii a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului “la muncă egală, salarii egale”, scrie Agerpres.
Economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepție de relaxare a prudenței fiscale care ar putea afecta negativ încrederea piețelor, arată experții Fondului Monetar Internațional într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.
Potrivit documentului publicat joi de FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creșterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul și investițiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile și ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanțurile băncilor.
Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață.
“Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale și încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câștiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață”, susține FMI.
De asemenea, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice și noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar. “Directorii au atras atenția asupra necesității de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii și a analiza și a modifica cu atenție proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spațiul fiscal disponibil și obiectivele fiscale pe termen mediu”, se arată în comunicatul FMI.
În contextul unei posibile înrăutățiri a situației fiscale, staff-ul FMI a recomandat autorităților române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii și pensii precum și noi reduceri de taxe. De asemenea, să constituie rezerve solide prin reducerea deficitului fiscal la 1,5% din PIB până în 2020. Această ajustare ar trebui sprijinită prin reforme structurale și dând întâietate investițiilor în raport cu consumul precum și prin îmbunătățirea eficienței administrației publice.
Estimările staff-ului FMI arată că deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii și reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficiența sectorului public.
Potrivit FMI, autoritățile de la București au recunoscut că atingerea țintei de deficit pe 2017 va fi dificilă dar au dat asigurări că vor monitoriza cu atenție execuția bugetară și vor lua măsuri compensatorii dacă va fi nevoie.
În ceea ce privește legea salarizării unice, autoritățile au fost de acord cu staff-ul FMI cu privire la necesitatea implementării graduale dar au apreciat că impactul fiscal al actului normativ ar putea fi mai mic decât se anticipează.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei românești în luna martie a acestui an, la București. Pe baza informațiilor disponibile la momentul discuțiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituției financiare internaționale la data de 22 mai.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.