Un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu zis Portocală, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021.
Judecătoarele Hermina Iancu, Elena Barbu şi Eleni Cristina Marcu au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care – pe 18 mai 2021 – a declarat că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană.
Mai departe, făcând referire la decizia CCR din 8 iunie 2021 (ulterioară deciziei CJUE din 18 mai 2021), judecătoarele susţin că legislaţia europeană prevalează celei naţionale doar în privinţa legislaţiei naţionale infraconstituţionale (legile mai prejos de legea fundamentală, Constituţia).
În ce priveşte legea fundamentală, Constituţia României este mai presus de legislaţia europeană, au concluzionat judecătoarele, aplicând decizia CCR nr. 390 din 8 iunie 2021. Or, dacă CCR a decis că SIIJ este constituţională, înseamnă că Secţia Specială este legală, iar această decizie prevalează legislaţiei europene.
<<Curtea constată că, prin noţiunile de „legi interne” şi „drept intern”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională, Legea fundamentală prezervându-şi poziţia ierarhic superioară în virtutea art. (…).
Aşa fiind, atunci când stabileşte că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”, art. 148 din Constituţie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României>>, se arată în decizia ÎCCJ.
Prin urmare, susţin judecătoarele, instanţele judecătoreşti naţionale nu au „abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din dreptul intern, constatate ca fiind constituţionale prin prisma art. 148 din Constituţie, cu dispoziţiile de drept european”.
În plus, susţin judecătoarele ÎCCJ, prin prisma deciziei CCR din 8 iunie 2021, doar instituţiile politice ale ţării au obligaţia de a se conforma deciziei CJUE şi de a reglementa situaţia Secţiei Speciale, declarată ilegală în raport cu dreptul european, nicidecum instanţele de judecată.
<<De asemenea, reţine Înalta Curte ca fiind deosebit de relevant în cauză paragraful 84 din decizia nr.390 unde se menţionează că „C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art. 4 din TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”>>, se arată în decizia ÎCCJ, citata de g4media.ro
