In timp ce la Bucuresti se confrunta cu o puternica ofensiva impotriva sa din partea conducatorilor propriului partid, premierul Sorin Grindeanu primeste serioase mesaje de sustinere din Occident.
Maine premierul Romaniei va fi primit de sefului guvernului francez Edouard Philippe la Palatul Matignon. Iar publicatia americana de business Bloomberg elogiaza activitatea sefului Guvernului Romaniei intr-un articol interesant.
Ca sa inteleaga semnificatia reala a numelor Paris si Bloomberg, pentru sudistii de la varful PSD ar putea fi nevoie de o harta si cateva desene.
E vorba despre occidentalizare, nu despre giurgiuvenizare…
Discursul anti-populist al lui Macron găsește susținători în estul divizat al UE
Abordarea pro-europeană a lui Emmanuel Macron se dovedește a fi o amenințare pentru unele dintre națiunile din estul continentului. Totuși, încrederea președintelui francez este salutată de alte părți ale acestei regiuni.
Chiar și înainte de victoria răsunătoare din alegeri, Macron și-a îndreptat atenția spre populismul naționalist al Poloniei, încurajând propuneri care ar putea, de asemenea, să contracareze „democrația iliberală” a liderului maghiar Viktor Orban. În apropiere, România nu este perturbată. De departe, premierul României îl vede pe Macron drept catalizatorul pentru revitalizarea Uniunii Europene, lucru atât de necesar.
„Am fost printre primii lideri care l-au felicitat pe președintele Macron pentru victoria sa, care este o victorie pentru Europa împotriva populismului”, a declarat Sorin Grindeanu marți într-un interviu acordat din biroul său din București. „Acum devine clar că populismul nu are niciun loc în UE și unul câte unul își pierde susținătorii”.
Revitalizată de Macron și de înfrângerile electorale pentru populiștii din Olanda și Austria, Uniunea Europeană impune încă o dată o integrare mai strânsă – o strădanie care riscă să lase în urmă state membre precum Polonia și Ungaria, care contestă regulile și valorile blocului european. Entuziasmul românilor pentru UE îl depășește pe cel al majorității țărilor membre. Fostă țară comunistă, membră NATO, care numără 20 de milioane de persoane, este cea de-a doua țară cea mai săracă a blocului, ceea ce o face dependentă de fondurile europene.
România, una dintre economiile din UE cu cea mai mare creștere, a atras atenția blocului comunitar și din motive mai puțin bune. Oficialii UE au criticat planurile Guvernului din ianuarie pentru diminuarea pedepselor pentru corupție. La scurt timp după numirea lui Grindeanu, în acea lună au avut loc cele mai mari proteste de după căderea comunismului, când sute de mii de oameni și-au îndepărtat furia cu privire la inițiativă. România este, de asemenea, într-o situație delicată în ceea ce privește cheltuielile bugetare.
Grindeanu, mai în vârstă cu patru ani decât cei 43 a lui Macron, se îndreaptă spre Paris în această săptămână pentru a se întâlni cu prim-ministrul francez Edouard Philippe. În timp ce Macron a amenințat cu sancțiuni împotriva țărilor care contravin valorilor democratice, președintele francez a susținut și eforturile de integrare a altor națiuni, inclusiv și-a exprimat susținerea marți pentru planul Bulgariei de a adopta moneda euro.
Grindeanu nu este singurul oficial român aflat în vizite de lucru internaționale – președintele Klaus Iohannis se va întâlni cu Donald Trump la Washington pe 9 iunie. România, care găzduiește echipamente radar pentru sistemul de apărare antirachetă al SUA, se numără printre puținele țări care îndeplinește ținta de cheltuieli cerută de NATO pentru apărare, fiind o solicitare fermă și a președintelui american.
„Nu mă îndoiesc că noua administrație de la Washington va menține parteneriatul strategic cu România”, a spus Grindeanu. „Este foarte important să consolidăm atât proiectul european, cât și parteneriatul strategic cu SUA”.