In apropierea unui nou val migrator, SRI explica ce este EURODAC
In pragul unui nou val migrator asupra Europei generat de revenirea la putere a talibanilor in Afganistan, SRI dezvaluie, prin publicatia Intelligence, cateva din mecanismele mai putin cunoscute de control si evidenta a migrantilor in spatiul UE.
Uniunea Europeană se află în avangarda digitalizării ca urmare a implementării noilor tehnologii în educație, economie, sănătate, mediu, dar și în alte domenii pentru care modernizarea proceselor devenise stringentă.
Controlul migrației la granițe devenise, la sfârșitul secolului trecut, o necesitate pentru statele Uniunii Europene, iar Convenția de la Dublin, din 1990, a reprezentat un răspuns la problema fluxurilor de persoane care solicitau azil în contextul destrămării Uniunii Sovietice și al diferitelor conflicte. În acel moment s-a hotărât că statul membru care a autorizat intrarea în Uniunea Europeană are și responsabilitatea acordării de azil, respectiv să primească și să analizeze solicitările primite de la migranți. Aceste responsabilități au fost ulterior detaliate în cadrul Regulamentului EU nr. 604/2013 al Parlamentului European.
Situația migrației de la începutul anilor `90 a determinat Germania (1992), stat care a resimțit între primele nevoia unei soluții digitale, să creeze o bază de date în care să fie înscriși cei care solicitau azil pe teritoriul german.
Ulterior, într-o a doua etapă, implementarea digitalizării în domeniul gestionării imigranților a devenit o preocupare la nivel macro, în interiorul UE. Factorul declanșator a fost războiul civil kurd din Irak, cu apogeul său din 1996, care a determinat o criză în domeniul migrației. Refugiații kurzi irakieni au fugit din calea conflictului în Turcia și mai departe spre teritoriul european. Această situație a provocat dezbateri la nivelul statelor membre UE care au căutat soluții pentru înregistrarea solicitanților de azil și pentru depistarea celor care pătrund ilegal.
Sistemul european de identificare a solicitanților de azil
Varianta agreată a fost reprezentată de EURODAC (European Dactyloscopy System), un sistem dezvoltat de Cogent (societate preluată ulterior de grupul Thales) și operaționalizat în ianuarie 2003. Bazele legale ale soluției au fost Regulamentul nr. 2725/2000 privind crearea sistemului Eurodac pentru compararea amprentelor digitale în vederea aplicării efective a Convenției de la Dublin și Regulamentul nr. 407/2002 de stabilire a normelor de punere in aplicare a actului menționat.
EURODAC este o bază de date care permite stabilirea responsabilității statale pentru examinarea solicitărilor de azil. Potrivit reglementărilor europene, responsabilitatea examinării aparține statului membru în care străinul a fost depistat. Măsura are ca scop evitarea depunerii de solicitări în mai multe state. EURODAC stochează amprentele tuturor solicitanților de azil din toate țările membre UE (la care se adaugă și Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția), precum și ale celor care sunt surprinși în timpul trecerii ilegale a granițelor statale.
Odată ajunși la porțile UE, migranții nu au realizat decât jumătate din ceea ce și-au propus, deoarece scopul final al acestora este de a se stabili într-unul din statele dezvoltate, de exemplu Germania, Franța, Belgia, Suedia, Norvegia sau Danemarca. Astfel, un străin care a pătruns pe teritoriul unei țări de graniță a UE și este surprins de autorități traversând ilegal frontiera, poate invoca situația precară de securitate din țara de origine și poate solicita azil. Ulterior, mulți dintre solicitanții formei de protecție vor încerca să își continue drumul către țările țintă dar, pe parcurs sau chiar la destinație, autoritățile le vor verifica amprentele în EURODAC și, în consecință, vor fi returnați în zona în care au cerut deja azil, fiindu-le interzisă depunea unei a doua solicitări într-un alt stat.
Pentru a-și atinge scopul, baza de date EURODAC stochează toate cele 10 amprente, locul și data cererii de azil, precum și sexul solicitantului. De asemenea, acesta din urmă va primi și un număr de referință. Sistemul nu stochează date precum numele, locul și data nașterii sau fotografii.
Succesul, în cifre
EURODAC a devenit un instrument digital intens folosit, în condițiile în care, potrivit producătorului, între 2005 și 2015 numărul total al cererilor de azil a crescut de 6 ori, de la 200.000 în 2005 la peste 1,2 milioane, 10 ani mai târziu. În anul 2019 au fost depuse peste 600.000 de noi solicitări de azil, majoritatea de către cetățeni sirieni, afgani și venezueleni. Numărul mare de solicitări a determinat îmbunătățirea constantă a EURODAC. Dacă în 2003 proiecțiile estimau includerea a 1,6 milioane de înregistrări, în 2015 capacitatea de stocare a ajuns să gestioneze 7 milioane. Schimbări au fost făcute și în privința vitezei de lucru a EURODAC. Rezultatele înregistrate, potrivit statisticilor UE, arată că această soluție digitală a fost un succes. Astfel, în 2014, 16% dintre interogări au oferit rezultate pozitive în sensul în care amprentele prelevate într-o anumită locație au corespuns celor deja existente în baza EURODAC. În doar 4,5% dintre verificări calitatea amprentelor introduse în sistem nu a fost corespunzătoare, dar se poate aprecia că responsabilitatea nu aparține bazei de date ci operatorilor.
În viitor, în acord cu ajustările ce vor fi aplicate cadrului legal comunitar, EURODAC poate primi alte actualizări odată cu apariția unor noi funcții digitale.
Controverse
Pe de altă parte, EURODAC este o soluție eficientă în măsura în care statele membre sunt riguroase în îndeplinirea atribuțiilor, UE recunoscând că o serie de țări au fost copleșite de fluxul migratoriu, în special după 2015, astfel că mii de imigranți circulă „incognito” pe teritoriul european. Acestora li se adaugă și mii de minori, în condițiile în care amprentarea este efectuată doar pentru cei cu vârsta de peste 14 ani.
Sistemul EURODAC nu a fost ferit de controverse. În urmă cu câțiva ani, migranți aflați într-o tabără din Austria au solicitat, pe lângă îmbunătățirea condițiilor și facilităților oferite, inclusiv ștergerea amprentelor din sistem și permisiunea de a se îndrepta către un alt stat. Întrucât cererea pentru obținerea unei forme de protecție poate fi depusă doar într-o singură țară, plecarea lor din Austria fără ștergerea din sistem nu ar fi condus decât la returnare forțată. În fapt, străinii au conștientizat eficiența sistemului, care prin prelevarea și stocarea amprentelor pentru o perioadă definită îi lipsește de anonimat, în condițiile în care mulți migranți ajunși în Europa nu dispun de acte de identitate sau, în unele cazuri, prezintă documente falsificate.
În mod cert, EURODAC își va dovedi și în continuare utilitatea, în condițiile în care situația de securitate din Orientul Mijlociu, zona principală de proveniență a imigranților, este încă una precară, cu multiple focare de conflict. În același timp, nu trebuie subestimate dificultățile economice care pot să se accentueze pe fondul pandemiei și care pot amplifica fenomenul migrației, scrie Intelligence.
#SRI, #Intelligence, #migratie, #UE
