Rusia ar putea ţinti nave civile în Marea Neagră în încercarea de a “distruge” exporturile Ucrainei după încetarea unui acord crucial privind exportul de cereale prin porturile ucrainene, a avertizat guvernul britanic marţi, potrivit dpa.
Acest avertisment intervine după ce premierul Rishi Sunak s-a declarat “consternat” de atacurile ruseşti asupra oraşului Odesa în cursul unei convorbiri telefonice cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul căreia a subliniat eforturile britanice pentru reluarea Iniţiativei Mării Negre, căreia Moscova i-a pus capăt.
“Marea Britanie consideră că Rusia ar putea să escaladeze campania de distrugere a exporturilor de alimente din Ucraina ţintind nave civile în Marea Neagră”, a avertizat ministrul de externe britanic, James Cleverly, adăugând că guvernul britanic va sesiza acest “comportament de neconceput” în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
“Rusia ar trebui să înceteze să mai ţină ostatice livrările de alimente la nivel global şi să revină în acord”, a afirmat Cleverly.
Acordul, negociat de Turcia şi de ONU, a fost întrerupt la 17 iulie de către Rusia, într-o mişcare care a stârnit noi îngrijorări cu privire la securitatea alimentară globală, pe măsură ce războiul se prelungeşte.
În ultimele zile, Rusia a lansat zeci de rachete şi drone asupra regiunii Odesa, un centru ucrainean cheie pentru exportul de cereale.
În cursul convorbirii telefonice de marţi, premierul britanic i-a spus preşedintelui ucrainean că Marea Britanie lucrează cu Turcia pentru a relansa iniţiativa şi continuă să monitorizeze situaţia, calificând drept “inacceptabilă” orice tentativă rusă de a împiedica expedierea de cereale din Ucraina, potrivit dpa.
“Cei doi lideri au discutat despre evoluţiile recente de pe câmpul de luptă şi progresul continuu al forţelor ucrainene, în pofida condiţiilor dificile”, a declarat o purtătoare de cuvânt a biroului premierului britanic.
“Premierul a fost consternat de distrugerile provocate de recentele atacuri ruseşti asupra Odesei”, a adăugat ea.
Referitor la iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, “liderii au convenit asupra importanţei de a se asigura că grânele pot fi exportate din Ucraina pentru a ajunge pe pieţele internaţionale”, potrivit acesteia.
“Marea Britanie lucrează îndeaproape cu Turcia pentru a restabili acordul privind cerealele şi vom continua să ne folosim de rolul nostru de preşedinte al Consiliului de Securitate al ONU pentru a condamna în continuare comportamentul Rusiei”, a afirmat premierul britanic, citat de purtătoarea sa de cuvânt.
Conform unui comunicat dat publicităţii de Downing Street, Rishi Sunak a afirmat că “Rusia caută din ce în ce mai mult să vizeze navele comerciale din zona Mării Negre, iar Marea Britanie monitorizează cu atenţie situaţia alături de partenerii ei”.
La rândul său, Zelenski a spus că “au discutat despre încercările zilnice ale Rusiei de a distruge centrul istoric şi infrastructura portuară din Odesa”.
“Trebuie să apărăm Odesa. Ucraina are nevoie urgentă de consolidarea apărării sale antiaeriene pentru a-şi putea proteja patrimoniul istoric şi a continua Iniţiativa Mării Negre” privind exportul de cereale ucrainene, a afirmat Zelenski.
La New York, ambasadoarea britanică la ONU, Barbara Woodward, a dezvăluit în faţa presei că Rusia şi-a “înmulţit atacurile asupra stocurilor de cereale din Odesa”, precum şi “în întreaga Ucraină”, inclusiv până la frontiera cu România, notează AFP.
Ea a denunţat “absurditatea” utilizării armelor grele de către Moscova “pentru a distruge hrana”, văzând în aceasta dovada că “instrumentalizarea aprovizionării alimentare mondiale este un element calculat al strategiei Rusiei”, ceea ce demonstrează că ei “nu-i pasă de loc de populaţiile din Africa, Asia şi America Latină care se confruntă cu foametea şi seceta”.
Rusia a renunţat la un acord crucial care, din vara anului 2022, a permis Ucrainei să îşi exporte cerealele prin Marea Neagră, inclusiv în Africa, în pofida blocadei ruse asupra porturilor ucrainene.
Timp de un an, acest acord a permis ca aproape 33 de milioane de tone de cereale să fie expediate din porturile ucrainene, contribuind la stabilizarea preţurilor mondiale la alimente şi la evitarea riscului de penurie.
Preşedintele rus Vladimir Putin va fi gazda la Sankt-Petersburg începând de joi a summitului Rusia-Africa, un mijloc de a afişa o înţelegere în pofida situaţiei în Ucraina şi a încetării acordului privind cerealele, sursă de îngrijorări pentru ţările de pe continentul african, scrie Agerpres.
Uniunea Europeană este pregătită să exporte aproape integral produsele agricole ucrainene prin “coridoarele de solidaritate”, în urma retragerii Rusiei din înţelegerea care permitea transportul acestor produse printr-un coridor naval sigur în Marea Neagră, a declarat marţi comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a mai anunţat că o decizie asupra prelungirii sau nu a restricţiilor la import pentru o serie de produse agricole ucrainene în cinci state învecinate cu Ucraina, inclusiv România, nu va fi luată de Comisia Europeană mai devreme de luna septembrie, când expiră aceste restricţii, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
“Coridoarele de solidaritate” sunt trasee rutiere şi feroviare prin statele UE învecinate cu Ucraina. Aceste coridoare au fost create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte produsele agricole după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră în urma războiului declanşat de Rusia în februarie 2022.
Chiar şi după încheierea înţelegerii cu Rusia care a permis până săptămâna trecută folosirea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, aceste coridoare terestre au continuat să fie utilizate pentru exporturile de produse ucrainene. Potrivit comisarului european pentru agricultură, 60% din exporturile ucrainene au fost expediate prin aceste coridoare şi 40% prin porturile ucrainene de la Marea Neagră în perioada când înţelegerea cu Rusia a fost în vigoare.
Acum “suntem pregătiţi să exportăm aproape totul” prin coridoarele de solidaritate create în statele UE vecine cu Ucraina, a spus comisarul Janusz Wojciechowski, vorbind la o conferinţă de presă prilejuită de reuniunea miniştrilor de resort care se desfăşoară la Bruxelles. “Este vorba despre circa patru milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, şi am atins acest volum în noiembrie anul trecut”, a adăugat acelaşi comisar european.
El a mai menţionat că în prezent Comisia Europeană examinează mai multe iniţiative din partea statelor membre ale UE pentru un plan comun în vederea acoperirii costurilor de transport pentru produsele ucrainene exportate pe cale terestră, dat fiind că transporturile rutiere şi feroviare sunt mai scumpe decât cele navale.
Extinderea exporturilor ucrainene pe cale terestră este o chestiune sensibilă pentru statele UE învecinate cu Ucraina, întrucât mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze prin coridoarele de solidaritate au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, care prin urmare au suferit pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.
În cele din urmă, Comisia Europeană a permis în luna aprilie celor cinci state membre vecine cu Ucraina (Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria) să interzică până pe 15 septembrie importurile a patru produse agricole ucrainene (grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui), cu condiţia să nu împiedice tranzitul acestor produse spre alte ţări.
Miniştrii agriculturii ai acestor cinci ţări au cerut săptămâna trecută Comisiei Europene prelungirea cel puţin până la finalul acestui an a restricţiilor la import pentru cele patru produse ucrainene, la care să se adauge o listă mai largă de produse provenite din Ucraina.
Aceasta din urmă cere însă revenirea la deschiderea completă a pieţei UE pentru toate produsele ucrainene, aşa cum a decis blocul comunitar după ce Rusia a pornit războiul, şi consideră “inacceptabilă” prelungirea restricţiilor la import de către ţările vecine Ucrainei. Franţa şi Germania au transmis că se opun la rândul lor prelungirii acestor restricţii, în timp ce Polonia a anunţat că le va prelungi oricum, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul.
Potrivit comisarului european pentru agricultură, decizia Comisiei ar putea să nu vină mai devreme de luna septembrie, deşi chiar atunci expiră restricţiile convenite cu cele cinci ţări învecinate cu Ucraina.
“Cred că va fi în septembrie, înainte să expire aceste restricţii”, a spus el, motivând că Comisia Europeană întocmeşte în fiecare lună o analiză asupra funcţionării pieţei comune, iar următoarea analiză de acest fel va fi cea din august. “Sunt convins că în septembrie vom putea prezenta o sinteză asupra tuturor circumstanţelor”, a promis comisarul, citat de Agerpres.
Kremlinul a declarat marţi că este imposibil deocamdată ca Rusia să revină în acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră, întrucât partea acordului legată de interesele ruseşti “nu este pusă în aplicare”, respingând astfel apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ca Moscova să prelungească pactul expirat la 17 iulie, potrivit Reuters şi EFE.
Guterres a cerut luni Rusiei să permită Ucrainei să-şi reia exportul de cereale în deplină siguranţă din porturile sale de la Marea Neagră, în pofida a ceea ce Rusia numeşte “operaţiunea sa militară specială”, în conformitate cu o propunere pe care i-a făcut-o preşedintelui Vladimir Putin.
Secretarul general al ONU, care anterior i-a trimis o scrisoare pe tema acestui acord preşedintelui rus Vladimir Putin, îndemnase Moscova luni să reia Iniţiativa Mării Negre, “esenţială pentru a asigura stabilitatea aprovizionării şi a preţurilor” la alimente pe plan mondial.
“Fac apel la Federaţia Rusă să reia punerea în aplicare a acordurilor de la Marea Neagră şi îndemn comunitatea mondială să rămână unită în acest efort de a găsi soluţii eficiente”, a declarat Guterres în deschiderea Summitului ONU de la Roma pe teme de securitate alimentară.
Dar Kremlinul a sugerat că propunerea lui Guterres nu răspunde la principala sa plângere şi anume că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte acordul conex menit să faciliteze exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti pe fondul sancţiunilor occidentale impuse ca răspuns la război.
“Într-adevăr, scrisoarea dlui Guterres enunţă, din nou, un fel de plan de acţiune şi conţine promisiunea că, la un moment dat, va fi posibilă punerea în aplicare a părţii ruse a acestor înţelegeri”, a declarat marţi presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
“Din păcate, în acest moment, este imposibil să se revină asupra acordului, deoarece acesta (acordul legat de Rusia) nu a fost pus în aplicare şi, de facto, nu a fost niciodată pus în aplicare”, a afirmat Peskov.
Putin a spus clar că Moscova va fi pregătită să relanseze acordul odată ce memorandumul referitor la Rusia va fi îndeplinit, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Moscova solicită reconectarea băncii agricole ruse, Rosselkhozbank, la sistemul internaţional de plăţi SWIFT; ridicarea sancţiunilor privind piesele de schimb pentru maşinile agricole; deblocarea logisticii de transport şi a asigurărilor; deblocarea activelor şi reluarea funcţionării conductei de amoniac Togliatti-Odesa, care a fost avariată la 5 iunie în urma unei explozii atribuită de Moscova Kievului.
Cunoscută publicistă rusă Iulia Latînina, editorialistă la Novaia Gazeta, declarase la sfârşitul săptămânii trecute într-o emisiune pentru canalul “Jivoi gvozdi” (înfiinţat de fosta echipă de la postul de radio rus Eho Moskvî, închis după declanşarea invaziei ruse în Ucraina) că Rosselkhozbank este controlată de Dmitri Patruşev, fiul lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, considerat unul din “ulii” de la Kremlin.
Acordul, negociat de ONU şi Turcia în iulie 2022, era destinat să ajute la prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, permiţând ca cerealele blocate de războiul din Ucraina să fie exportate în deplină siguranţă.
Potrivit lui Peskov, Rusia va discuta despre aprovizionarea cu cereale cu ţările africane în cadrul unui summit Rusia-Africa care va avea loc joi şi vineri la Sankt-Petersburg.
Preşedintele rus a invocat luni posibilitatea de a furniza cereale ieftine sau cu titlu gratuit celor mai sărace naţiuni din Africa.
În acelaşi timp, Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean (GUR) a dat publicităţii marţi un presupus raport intern oficial rusesc care detaliază măsurile de sabotaj care au împiedicat ca până la 20 de milioane de tone de cereale ucrainene să părăsească Marea Neagră în timpul aşa-numitei înţelegeri a cerealelor, care a durat un an.
Potrivit GUR, principalul obiectiv al “Centrului Comun de Coordonare” – înfiinţat de Rusia la Istanbul pentru a pune în aplicare acest acord încheiat în iulie anul trecut de Moscova (şi Kiev), cu medierea ONU şi a Turciei – a fost de a reduce cât mai mult posibil exportul de cereale ucrainene prin coridorul prevăzut prin respectivul acord, notează EFE.
Acest obiectiv, conform GUR, a fost îndeplinit prin blocarea de către Rusia a inspecţiilor prevăzute de acord asupra navelor care urmau să intre în Marea Neagră pentru a încărca cereale ucrainene.
Într-unul din pasajele din acest document, care poartă semnătura ‘Centrului Comun de Coordonare’, se spune că “inspecţia calitativă a navelor a fost, de asemenea, un element-cheie în reducerea creşterii necontrolate a exporturilor de cereale din porturile ucrainene”, denunţă GUR pe contul său de Telegram.
Într-un alt extras din raportul respectiv, care urma să fie trimis Kremlinului, se afirmă că măsurile de “reducere a numărului de nave care merg în porturile ucrainene şi de limitare semnificativă a volumului de exporturi de alimente din Ucraina” au dus la “imposibilitatea Kievului de a exporta aproximativ 20 de milioane de tone” de produse.
Surse din portul ucrainean Pivden (Iujnîi), unul dintre cele trei din care Rusia s-a angajat să permită exporturile de cereale în cadrul acordului, au denunţat în mod repetat pentru EFE în ultimele luni blocajul uneori total impus de Moscova prin intermediul inspecţiilor.
“Documentul demonstrează că toate acţiunile de sabotare a acordului privind cerealele au făcut parte dintr-un plan unic elaborat în prealabil, iar bombardarea ţintită a infrastructurii portuare ucrainene este pur şi simplu încă un pas în executarea acestuia”, afirmă GUR despre atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene din ultimele zile.
