Agentia France Press face o analiza a debutului contraofensivei declansate de aparatorii Ucrainei impotriva invadatorilor rusi.
În conformitate cu linia pe care au adoptat-o de mai multe zile, autorităţile ucrainene rămân foarte vagi în privinţa acţiunilor lor, scrie AFP.
Ruşii afirmă în schimb că au respins o ofensivă ucraineană în regiunea Zaporojie şi asigură că au provocat pierderi grele Kievului.
“Contraofensiva ucraineană a început”, estimează numeroşi observatori, printre care centrul de analiză american Institute for the Study of War (ISW), care precizează cu toate acestea că nu se aşteaptă la “o singură mare operaţiune”, ci la o serie de diferite acţiuni coordonate, cum se întâmplă în prezent.
“Având în vedere utilizarea de materiale occidentale, se pare că ofensiva ucraineană este în curs”, apreciază analistul american Michael Kofman, citat de cotidianul britanic The Financial Times.
De mai multe săptămâni, Kievul organizează în mod minuţios contraofensiva, înmulţindu-şi acţiunile pentru a modela câmpul de luptă: tiruri de drone asupra Moscovei, atacuri asupra teritoriului rus, acţiuni de recunoaştere în forţă pentru a testa apărarea adversarului.
“Presiunea este puternică pe ucraineni şi suntem probabil la un moment de cotitură în război”, analiza miercuri un ofiţer de grad înalt al armatei franceze, comentând asupra diferitelor acţiuni de pregătire ale ucrainenilor, acţiuni care fac parte, în opinia lui, din contraofensivă.
În regiunea Zaporojie, unde ruşii afirmă că au respins un atac, “frontul este puternic fortificat, însă mai puţin dens ca în regiunea Doneţk. Or, dacă se ajunge la Melitopol, acesta este un obiectiv strategic: frontul se va rupe în două. Toate indiciile converg spre această regiune“, afirma la începutul acestei săptămâni istoricul militar francez Michel Goya.
De-a lungul liniei frontului, ruşii au desfăşurat “cam şase linii defensive”, explică o sursă militară franceză. În zona Zaporojie, unii ruşi au denumit acest dispozitiv “linia Faberge”, cu referire la celebrele ouă-bijuterii realizate în secolul al XIX-lea pentru ţarii ruşi.
“Prima linie o constituie nişte puncte de sprijin ce permit să se vadă ce vine, a doua este mai mult pentru a opri atacul, sunt multe mine aici. Apoi vine artileria, primele tancuri pentru contraatac, şi în cele din urmă rezervele, apoi posturile de comandă şi logistica”, detaliază militarul francez. Totul pe o adâncime de circa 30 de kilometri, precizează el.
Pentru ucraineni, “operaţiunile iniţiale ale contraofensivei ar putea fi cele mai dificile şi cele mai lente”, potrivit ISW. “Replieri iniţiale sunt de prevăzut” înainte de a se reuşi străpungerea liniilor de apărare bine stabilite, consolidate de luni de zile de către ruşi.
“Îmi imaginez cu greu unul dintre beligeranţi fiind capabil să capete ascendenţă asupra celuilalt”, spunea săptămâna trecută o sursă a unui serviciu de informaţii occidental.
Propaganda celor două tabere va funcţiona la turaţie maximă şi va fi fără îndoială multă vreme imposibil de apreciat dacă este vorba de un succes sau un eşec.
Alt element ce sporeşte presiunea asupra ucrainenilor: înmulţirea ofertelor de mediere şi de negociere ce vin dinspre ţări non-occidentale, înclinate să dorească sfârşitul cât mai rapid posibil al acestui război, care are consecinţe negative pentru extrem de multe economii ale lumii.
China, susţinătoarea de facto a Moscovei, a propus deja medierea sa, iar săptămâna viitoare o delegaţie formată din numeroşi lideri de state africane se va deplasa la Kiev şi la Moscova pentru a încerca să medieze pacea.
Ucraina are “două principii fundamentale”, a amintit ministrul afacerilor externe ucrainean Dmitro Kuleba, pentru centrul de cercetare britanic RUSI. Orice propunere “nu trebuie să implice concesii teritoriale din partea Ucrainei şi nu trebuie să ducă la ‘îngheţarea’ conflictului”, ceea ce ar echivala, potrivit lui Kuleba, cu validarea de facto a cuceririlor ruse, scrie Agerpres.
Kievul a raportat vineri lupte grele în provincia Doneţk din estul Ucrainei şi înaintări ale armatei sale în apropierea oraşului Bahmut ocupat de trupele ruse, în timp ce Moscova afirmă că a respins ofensive ucrainene puternice în provinciile Doneţk şi Zaporojia, transmite Reuters.
“Situaţia este tensionată în toate zonele frontului” şi sunt în desfăşurare operaţiuni “active” în jurul oraşului Bahmut, a scris pe Telegram Hanna Maliar, adjunctă a ministrului ucrainean al apărării. “Inamicul îşi concentrează în continuare eforturile pe direcţiile (oraşelor) Liman, Bahmut, Avdiivka şi Mariinka, luptele grele continuă”, a adăugat ea.
La rândul său, un purtător de cuvânt al comandamentului militar din estul Ucrainei a declarat că trupele ucrainene au înaintat 1,2 kilometri lângă oraşul Bahmut în ultimele 24 de ore, după asalturi succesive desfăşurate acolo în ultimele zile şi care urmăresc încercuirea pe flancuri a trupelor ruse ce controlează oraşul.
În acest timp, la Moscova, şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, i-a raportat preşedintelui Vladimir Putin că trupele ruse au respins o serie de atacuri ucrainene în provinciile Doneţk şi Zaporojia, atacuri descrise de Ministerul rus al Apărării ca făcând parte din mult aşteptata contraofensivă ucraineană, care, potrivit Moscovei, a fost lansată duminică şi până în prezent nu a înregistrat niciun succes.
Rusia susţine că în ultimele 24 de ore trupele ucrainene au pierdut circa 1.200 de soldaţi şi aproximativ 40 de tancuri, bilanţ neconfirmat de vreo sursă independentă.
De partea sa, Kievul susţine că încă nu a lansat contraofensiva majoră pentru recuperarea teritoriilor ocupate de trupele ruse, dar oferă puţine informaţii despre operaţiunile sale care totuşi s-au intensificat în ultimele zile. Numeroşi comentatori sunt însă de acord că această contraofensivă a început, chiar dacă armata ucraineană nu a introdus încă în luptă toate forţele pregătite pentru această acţiune şi care sunt echipate cu arme occidentale performante.
Doi oficiali americani au declarat postului CNN că armata ucraineană s-a lovit de o rezistenţă peste aşteptări din partea trupelor ruse în încercările din ultimele zile de a străpunge liniile acestora din urmă şi că trupele ucrainene au suferit pierderi “semnificative” în soldaţi şi echipamente grele, inclusiv numeroase blindate americane MRAP.
Dar aceleaşi surse de la Washington cred că aceste pierderi nu vor afecta capacitatea armatei ucrainene de a conduce mai departe contraofensiva, avertizând totodată că trupele ruse sunt bine instalate în linii defensive amenajate eşalonat şi protejate de câmpuri minate ce au provocat deja pierderi printre blindatele armatei ucrainene.
Oficialii ruşi sunt la rândul lor precauţi, subliniind de asemenea că armata ucraineană nu a introdus în luptă mare parte din rezervele pregătite pentru contraofensivă, deşi au fost deja angajate în lupte echipamentele occidentale, inclusiv tancuri Leopard. Acum este “doar începutul”, a estimat Vladimir Rogov, un lider prorus din Zaporojia, care a vorbit despre respingerea unei acţiuni ofensive ucrainene în apropierea oraşului Orehovo.
Trupele ruse au “respins primul atac”, dar armata ucraineană “nu a introdus încă în luptă principalele sale forţe”, a temperat la rândul său Dmitri Rogozin, un fost înalt responsabil rus, potrivit căruia Ucraina a adunat pentru contraofensiva sa circa 600 de tancuri.
Succesul sau eşecul contraofensivei de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia ar putea fi hotărâtor pentru ajutorul politic şi militar pe care Occidentul îl va oferi în continuare Ucrainei, care a primit deja din partea aliaţilor săi arme în valoare de zeci de miliarde de dolari, notează Reuters, preluata de Agerpres.
Oamenii de ştiinţă norvegieni spun că au găsit dovezi ale unei explozii care s-a produs în zona barajului Kahovka în momentul în care apa a început să curgă, pe baza unor semnale sesimice detectate în România, la o staţie din Bucovina, relatează BBC.
Cauza ruperii barajului Kahovka este încă neclară, dar apar noi dovezi despre modul în care acesta ar fi putut fi avariat. Semnalele seismice înregistrate în Bucovina, România, la 620 km distanţă de Nova Kahovka, indică faptul că o explozie a avut loc marţi, 6 iunie, la ora 2:54. Norsar, reţeaua seismică norvegiană care a analizat semnalele, spune că momentul şi locaţia undelor seismice coincid cu prăbuşirea barajului.
Magnitudinea estimată a seismului a fost între 1 şi 2, iar adâncimea este 0 kilometri, potrivit Norsar.
Norsar publică şi un grafic ce prezintă semnalele recepţionate de la reţeaua seismică din Bucovina (BURAR), o staţie care se află la aproximativ 620 km de baraj.
„Datele de la staţiile seismice regionale arată semnale clare marţi, 6 iunie, la ora locală 2:54 (01:54, ora Norvegiei). Ora şi locaţia (coordonate: 46.7776, 33.37) coincid cu relatările din mass-media despre prăbuşirea barajului Kahovka. Semnalele indică faptul că a avut loc o explozie”, arată norsar.no.
Potrivit infp.ro, reţeaua seismică BURAR din Bucovina este alcătuită din 10 staţii, echipate cu senzori seismici instalaţi în foraje la adâncimi cuprinse între 30 şi 50 m, distribuite pe o suprafaţă de 5 km2. Reţeaua a fost instalată în 2002, în cadrul colaborării româno – americane dintre INCDFP şi Centrul de Aplicaţii Tehnice al Forţelor Aeriene Americane. Datele înregistrate sunt transmise în timp real prin satelit la Centrul Naţional de Date din Bucureşti.
Descoperirea norvegienilor vine însă după zile de incertitudine cu privire la modul în care barajul s-a rupt marţi dimineaţa, precizează BBC.
În plus, menţionează BBC, doar o cantitate foarte mare de explozibili ar fi putut produce semnalul seismmic detectat la circa 620 de kilometri distanţă.
Sute de mii de oameni din regiunea Herson, unde se află barajul, se confruntă cu inundaţii şi au rămas acum fără apă potabilă, ca urmare a acestui eveniment.
Atât Rusia, cât şi Ucraina s-au acuzat reciproc de atacarea barajului, deşi unii au speculat că acesta ar fi putut ceda în urma unor avarii anterioare, scrie news.ro
