Interviu exclusiv. Mihnea Motoc : “Nu va fi vorba de business as usual cu Rusia”

Informatia venita de la Cartierul General NATO privind reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) prima oara dupa 2014 cand a fost anexata illegal Crimeea relanseaza o dezbatere importanta privin securitatea spatiului aliat. In special aici, in Europa de Est, unde NATO se intareste semnificativ pentru a descuraja orice surpriza neplacuta ce ar putea veni de la Est.

In acest context, l-am rugat pe ministrul apararii nationale Mihnea Motoc sa raspunda la cateva intrebari. Public acest interviu cu raspunsuri esentiale privind actiunile Romaniei in NATO si atitudinea fata de Rusia.

=======================

1. Domnule ministru, secretarul general NATO a anuntat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia dupa 2014, cand a fost anexata illegal Crimeea? Cum comentati acest eveniment si ce anume va doriti de la acest NRC?

 Da, asa este, daca facem abstractie de cea care a avut loc in iunie 2014, reuniunea preconizata a Consiliului NATO-Rusia va fi prima dupa orientarile formulate in aprilie 2014 de Consiliul Nord-Atlantic in raspuns la actiunile agresive ale Rusiei in Ucraina (suspendarea oricaror cooperari practice la nivel militar cu Fed. Rusa si mentinerea deschisa a canalelor de comunicare la nivel politic, ambasadorial si superior).

Decizia e parte a unei abordari mai cuprinzatoare, la nivelul Aliantei, a evolutiilor din mediul de securitate, expresie a unui echilibru in procesul decizional aliat.

Sunt 2 precizari importante de facut: nu va fi vorba de intoarcerea la tratarea „business as usual” in relatia cu Federatia Rusa – acest lucru va fi posibil doar atunci cand se va reveni la deplina respectare a legalitatii internationale; tinerea reuniunii a fost strans legata de agrearea unei agende precis conturate – elementele pe care noi le-am considerat inconturnabile si rationale pentru momentul actual (situatia de criza din Ucraina si din regiune, necesitatea punerii complete in aplicare a Acordurilor de la Minsk, situatia de securitate din Afganistan, inclusiv amenintarile teroriste din regiune).

Bineinteles, pentru noi reuniunea poate constitui o buna ocazie de reiterare a preocuparilor pe car ele avem fata de situatia de securitate din Ucraina si mai amplu, din regiune.

2. Recent ati fost criticat in Duma de Stat a Rusiei pentru invitatia adresata Ucrainei si Georgiei de a face parte din flota NATO la Marea Neagra. Ce raspuns aveti? Ce rol trebuie sa aiba o flota NATO la Marea Neagra?

As remarca in primul rand ca majoritatea criticilor oficialilor ruşi faţă de România au vizat pana acum scutul antirachetă. In al doilea rand, am citit si eu o depesa de presa despre unele comentarii critice in Duma de Stat raportate la declaratii de-ale mele, in orice caz inexact citate si oricum interpretate prea larg. Prin urmare, e bine sa ne raportam si la aceste declaratii cu o anumita rezerva. In al treilea rand, nu se pot gasi la noi declaratii, luari de pozitie, oricat de ferme, care sa iasa din cadrul de sensibilitati cunoscute ale Rusiei. Declaratia sau declaratiile ce imi sunt atribuite au fost nuantate, eu vorbind de fapt despre o initiativa in curs de conturare sub forma unei platforme consolidate de exercitii si pregatire in format multinational la Marea Neagra (adica o consecutie logica a ce s-a facut pana acum), la care sa gandim si modalitati adecvate de implicare a unor parteneri riverani ai NATO, precum Georgia.

E de dorit sa evitam amalgamarea fortata a evenimentelor şi informaţiilor publice.

3. Care va fi mandatul Romaniei la Summit-ul NATO de la Varsovia? Ce anume dorim din partea aliatilor pentru securitatea tarii noastre si implicit a grantiei de est a NATO?

Orice Summit al NATO este un puternic catalist al vointei politice a Aliatilor. Cel din iulie de la Varsovia nu face, desigur, exceptie. Nu putini il califica deja drept istoric, pentru ca, daca Newport a venit cu politica de asigurare-reasigurare a Aliatilor pe fondul deteriorarii securitatii si stabilitatii la Flancul estic al Aliantei, Varsovia, mentinandu-se in logica revenirii in centru a apararii colective ca misiune primordiala a NATO, va consacra foarte probabil trecerea la postura de descurajare si aparare robusta la frontierele rasaritene.

Va fi important, pentru Romania si deopotriva pentru NATO, ca aceasta postura sa se fundeze pe o prezenta aliata avansata cat mai bine precizata, dublata de posibilitatea primirii de intariri credibile, rapid disponibile, in cadrul unui concept modern, dar si solid, al apararii, asigurand, rotational si cvasi-permanent, exersarea intensa si pregatirea executarii misiunilor Aliantei in toate domeniile operationale: terestru, naval si aerian.

Romania a avansat in cadrul Aliantei un set de idei vizand mai ales intarirea securitatii aliate in partea de sud-est a Flancului estic si in zona Marii Negre. Acestea sunt actualmente in procesul de analiza si decizie politico-militara al NATO. Ne manifestam activ in articularea agendei si a rezultatelor asteptate de la Summit.

La sfarsitul acestei luni Bucurestiul va gazdui o reuniune de importanta aparte in acest sens, cea a directorilor pentru politica de aparare din tarile NATO. Eforturile noastre de diplomatie militara sunt aproape total indreptate in aceste zile si in saptamanile si lunile ce urmeaza inspre maximizarea sanselor de obtinere a celei mai bune reflectari posibile, la Varsovia, a intereselor nationale. Suntem deopotriva activi si in reflectia privind gestionarea aliata a riscurilor si amenintarilor provenind din sud. Coeziunea si solidaritatea aliata inseamna echilibru intre gestionarea riscurilor de la est si din sud, din nordul si deopotriva sudul Flancului estic. Summit-ul va trata si alte subiecte-cheie inclusiv pentru Romania, respectiv apărarea cibernetică, implementarea strategiei NATO de contracarare a războiului hibrid, politica nucleară aliată ori perspectivele susținerii aliate pentru stabilitatea Afganistanului, Angajamentul pentru Aparare.